Origine
Furnicile traiesc pe Pamant de peste 100 de milioane de ani, fiind considerata specia care a evoluat si s-a adaptat cel mai bine la conditiile aparute de-a lungul timpului in evolutia Terrei.
Sunt descoperite peste 20.000 de specii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele negre si rosii, precum si furnicile albe, sau termitele. Sunt rude cu albinele si viespile, dovada fiind organul in forma de ac cu venin, din varful abdomenului.
Fiinte sociabile, furnicile traiesc in grupuri mari, numite colonii, in care organizarea muncii este foarte bine pusa la punct. Nu degeaba sunt considerate – ca si in fabula Greierele si furnica – insectele cele mai harnice.
Hrana Furnica
In general, furnicile sunt insectivore, dar se hranesc si cu plante, iar unele specii isi cultiva singure hrana, crescand paduchi de plante sau cultivand ciuperci, pentru a produce o dieta nutritiva pentru colonie.
Astfel ca, mai multe specii de furnici europene ingrijesc paduchi, pe care ii mulg, mangaindu-i cu antenele pentru a incuraja productia de miere extraflorala, sursa lor de hrana. Desi este bogata in zaharuri, mierea are, in general, putine proteine.
Pentru a compensa aceasta lipsa, o specie de furnici din Asia cara viermii de pe frunzele mai vechi, pe cele tinere, bogate in proteine, asigurundu-se astfel ca mierea rezultata are un nivel proteic ridicat.
Furnicile taietoare de frunze din America de Sud transporta frunzele taiate si alte fragmente vegetale in colonie. Cand ajung la cuib furnicile depun recolta intr-una dintre camerele subterane destinate cultivarii fungilor.
Furnicile mai mici maruntesc frunzele, altele si mai mici le mesteca si le framanta, facand cocoloase, pe care le imprastie prin camere. Aceste cocoloase reprezinta mediul ideal de crestere pentru o ciuperca asemanatoare cu mucegaiul de paine.
Ciuperca digera celuloza si proteinele din materia vegetala, producand nutrientii necesari furnicilor. Micutele furnici ale coloniei plivesc gradina de alte ciuperci intruse. Ciupercile cu mierea extraflorala hranesc cei aprox. 5 milioane de indivizi ai coloniei.
Caracteristici Furnica
Ca al oricarei insecte, corpul furnicii este format din trei parti: cap, torace si abdomen. Cele sase picioare, care pornesc din torace, sunt acoperite cu perisori fini, cu care furnica isi curata cele doua antene din varful capului.
Antenele sunt organe foarte importante pentru pipait, mirosit sau auzit si inlocuiesc functiile ochilor, multi si adunati la un loc, care sunt putin dezvoltati. De asemenea, antenele le folosesc furnicilor pentru a comunica prin atingere cu celelalte surate din colonie.
In afara de ochi si antene, capul se termina cu un fel de falci, ca niste clesti, arme cu care furnica se apara de dusmani. Tot un fel de clesti, mai dezvoltati si mai ascutiti, au la fiecare picior furnicile-soldati, cele care pazesc musuroiul.
Partea de mijloc a corpului, toracele, este sectiunea in care se gaseste inima, de forma unui tub lung, care pompeaza un fel de sange incolor in tot corpul. Interesant este ca acest proces nu se face prin vase sanguine (ca la alte animale si la om).
Furnica nu are plamani, respiratia fiind facuta prin porii membranei ce acopera tot corpul insectei.
Durata de viata a unei colonii depinde in mod direct de viata reginei. Cand aceasta moare, musuroiul nu va rezista mai mult de cateva luni, deoarece foarte rar regina este inlocuita de o alta furnica. Astfel, fara regina, furnicile parasesc musuroiul, urmand sa aiba aceeasi soarta ca si conducatoarea lor.
Reproducere Furnica
Rolul fiecarui locuitor din furnicar (musuroiului) este foarte bine stabilit si respectat in cadrul grupului. Astfel, colonia este condusa de o singura furnica, regina musuroiului, a carei unica sarcina este aceea de a face oua, fiind mereu ingrijita si aparata de toate celelalte furnici. Tot ea este cea care, la inceput, a format colonia.
Dar cum apare, de fapt, si se formeaza o noua familie de furnici ? In timpul zborului nuptial, femela se imperecheaza cu o furnica-mascul, dupa care coboara pe pamant, iar dupa un timp ii cad aripile, ea nemaiputand sa zboare niciodata. Aici incepe cautarea unui adapost (sub o piatra sau intr-un lemn scorburos, in cazul termitelor) sau sapa un tunel subteran.
Din acest tunel principal, care poate avea si 5 metri adancime, se formeaza apoi asa-numitele camere subterane, legate prin alte tuneluri mai mici. Aceste camere vor avea diferite intrebuintari, pe masura ce colonia creste ca numar de furnici: depozitarea hranei, hibernare sau depunerea oualor.
Majoritatea celorlalte furnici din musuroi sunt muncitoare, hrana adunata de acestea fiind impartita „frateste” intre toti membrii coloniei. Grija pastrarii oualor intra tot in atributiile furnicilor muncitoare, care le sterg frecandu-le cu corpul, pentru a nu se depune pamant pe ele.
Ouale se transforma apoi in larve (stadiu in care oul este imbracat intr-un fel de invelis oval, numit cocon), din care vor iesi viitoarele furnici.
Poze Furnica
Stiati ca ..
- Furnica poate sa impinga o greutate de 30 de ori mai mare decat a ei si sa ridice o greutate mai mare de 50 de ori decat propria greutate.
- Furnicile traiesc in colonii, conduse de regina.
- Regina traieste in jur de 10 – 20 ani iar furnicile muncitoare in jur de 1 – 5 ani.
- Majoritatea speciilor de furnici sunt feroce, duc razboaie, unele luand chiar prizonieri, furnici din specii mai mici, pe care le pun la munca in coloniile lor.
- Furnicile sunt renumite pentru fapte lor de inteligenta colectiva, unii oameni de stiinta chiar fac comparatie intre neuroni dintr-un creier uman si cel al unei furnici .
- Furnica poate sa supravietuiasca pana la doua saptamani sub apa.
- Stiinta care studiaza furnicile se numeste mirmecologie
- Furnicile mananca aproape orice, dar prefera mancarurile dulci.
Comentarii