facebook pictureFacebook en pic English contact logo Contact home logo Acasa

Cauta un animal...
  <<<< Inapoi
Canar


Origine Canar
Curajosii navigatori genovezi in secolul paisprezece au descoperit un arhipelag compus din treisprezece insule, nu departe de coasta occidentala a Africii. In arhipelagul insulelor Canare intr-o vegetatie salbatica traia o minuscula pasare granivora de numai 12 cm si cu un cantec melodios. Penajul canarului ancestral era un fond verde-galben cu dungi gri-maronii, foarte util pentru a se ascunde in desisul padurii. Serinus Canarius este denumirea stiintifica a canarului si a fost introdus in Europa pentru prima data de Giovanni di Bethencourt in anul 1402; acest navigator francez l-a dat in dar altetei sale Enrico II de Castiglia care a ramas uimit de cantecul sau si de adaptabilitatea sa la viata in captivitate. In consecinta pe Batranul Continent a inceput un intens comert cu aceasta docila pasare care a devenit o adevarata afacere in 1493, cand spaniolii au cucerit arhipelagul insulelor Canare, Azzorre si Madera. Castiglianii avand monopolul total au interzis vanzarea femelelor de canar pentru a evita ca cei interesati sa-si deschida propriile crescatorii, datorita faptului ca aceasta pasare minunata se reproducea in captivitate cu foarte mare usurinta. In schimb masculii cu cantecul lor placut au facut ca numarul pasionatilor in Europa sa creasca foarte mult. Asta pana intr-o zi de la sfaraitul secolului saisprezece, cand printr-o gluma a destinului, o corabie provenind din insulele Canare cu o incarcatura considerabila de canari a naufragiat in apropierea insulei Elba. Evident canarii au fost pusi in libertate pentru a nu fi inghititi de ape, si acestia s-au obisnuit de minune cu noul habitat incrucisandu-se cu femelele pasarilor de pe insula si creindu-se un nou hibrid. Astfel abilii comercianti italieni si-au dat seama imediat de aceasta sursa de imbogatire, au capturat noile exemplare pe care le-au vandut in intreaga Europa, realizand astfel o noua pasiune pentru iubitorii de animale: cresterea canarului. Insulele Canare Din canarul ancestral s-au obtinut o multime de mutatii de culoare. Prima mutatie survine in jurul anului 1670 intr-o crescatorie germana, unde printr-o anomalie a penajului puii s-au nascut cu o culoare galbena si multumita unei selectii de incrucisare intre acesti subiecti mutanti se obtine canarul galben. Mutatia rosie s-a obtinut in 1920 de un crescator german, printr-o hibridare intre o canarita galbena si un carduelite (cardinalul de Venezuela). Subiectii de sex masculin rezultati din aceasta incrucisare sunt fertili in timp ce femelele nu sunt. Se incruciseaza acesti hibrizi cu alte canarite galbene, dar se obtine mereu acelasi rezultat, femelele nu sunt fertile in timp ce masculii sunt. Trebuie sa asteptam a patra generatie pentru a avea un subiect de talia si forma unui canar cu o splendida culoare rosie, un minunat dar al naturii cu progenituri feminine fertile.
[1]



Hrana Canar

Canarii sunt mici, dar foarte activi, si trebuie sa li se ofere suficient spatiu de miscare. Trebuie sa aiba cel putin doua stinghii, destul de departate, ca sa poata sari sau zbura intre ele. Marimea coliviei trebuie sa fie de cel putin 150 centimetri patrati. Baza coliviei ar trebui acoperita cu hartie. Obisnuieste-te sa te uiti la fecalele pasarii in fiecare zi, cand schimbi hartia.In cazul in care canarul tau mananca seminte, excrementele ar trebui sa fie niste puncte mici, rotunde si negre (fecalele), cu un punct alb mai mic (urat sau urina solida) in varf. Daca pasarea mananca granule, excrementele ar trebui sa fie putin mai mari si s-ar putea sa aiba mai multe culori, de la granule, care au trecut nedigerate prin tractul digestiv. Canarilor le place la nebunie sa faca baie, asa ca le poti pune un vas mic, umplut cu apa calduta. Lasa-i sa se scalde cand vrea. Le mai poti pune pe podeaua coliviei un vas plat cu apa. Pentru a-si mentine un penaj excelent, trebuie sa poata face baie de doua ori pe saptamana. Taierea aripilor la canari nu se prea practica, pentru ca nu sunt scosi in mod regulat din colivie. Daca vrei sa lasi pasarea libera prin casa, fii foarte atenta la ventilatoarele de tavan, toaletele deschise, piscina etc. Ghearele trebuie sa aiba o lungime potrivita, daca sunt prea lungi pot reprezenta un pericol. Le poti taia cu foarfeca, dar ai mare grija la vena din interiorul unghiei. Ca alimentatie, exista diete granulate care asigura o nutritie echilibrata. Canarii trebuie sa mai primeasca si cantitati mici de frunze de verdeturi proaspete, cum ar fi frunzele de salata, de spanac, macris si papadie verde. Le mai plac si feliile subtiri de mar, strugurii, pepenii sau varza de Bruxelles. Ouale fierte sau preparatele comerciale cu oua sunt excelente pentru canarii tineri sau cei care se imperecheaza. Cand canarul are o dieta pe baza de seminte, este necesar suplimentul de vitamine. Ideal este ca vitaminele sa fie adaugate in mancarurile moi, cum ar fi ouale sau amestecurile cu paine moale. Vitaminele pot fi puse si in apa, dar vasul trebuie spalat zilnic, pentru a impiedica aparitia bacteriilor. Suplimentul de vitamine nu este necesar, daca pasarea primeste o dieta granulata.

Pentru cei care detin mai multe pasari, recomandarea mea este sa adapteze amestecul in functie de nevoile pasarilor. Astfel in perioada de crestere a puilor sa existe o varietate cat mai mare de seminte(pe langa amestecul de baza seminte ale plantelor salbatice, chia, perilla). In perioada de naparlire sa creasca proportia de seminte oleaginoase(in, canepa, floarea-soarelui) pentru a da luciu penajului, iar in perioada de repaus crestem proportia de fainoase pentru a evita obezitatea, mai ales cand nu dispunem de voliere unde pasarile consuma mai multa energie.

Un alt aspect de care trebuie sa tineti cont este aportul de proteine animale, care in natura este asigurat de insecte in principal. In conditii de captivitate, cel mai la indemana aliment cu un continut proteic ridicat este oul de gaina fiert tare (10-15 min) pentru coagularea proteinelor. Acesta intra in compozitia la asa numita mancare moale. Este deosebit de importanta mai ales in perioda de reproducere, asigurand stimularea reproducatorilor si este esentiala in dezvoltarea normala a puilor.

Pasarile trebuie sa aiba zilnic apa proaspata. Nu este recomandat sa bea apa statuta din motive de sanatate.

Caracteristici Canar

Canarii de culoare sunt impartiti in doua grupe
Lipocromici: care sunt lipsiti de desen datorita faptului ca lor le lipseste melanina (totala inhibitie); lipocromul poate fi: galben, rosu, alb, ivoriu, ivoriu rosu.

Melaninici: care au un desen datorita faptului ca este prezenta melanina (substante pigmentante) care dau penajului o culoare inchisa. Melaninele sunt de trei feluri: feomelanine, eumelanine negre, eumelanine brune. Canarii melaninici cu melanina oxidata sunt: negru brun si brun, in timp ce canarii melaninici cu melanina redusa sunt : agat si isabel. Apoi sunt canarii melaninici pastel (al doilea factor de reducere), canarii melaninici opal (al treilea factor de reducere), canarii melaninici rubin (al patrulea factor de reducere), canarii melaninici satin (al cincilea factor de reducere), canarii melaninici topaz (al saselea factor de reducere). Exista si trei mutatii noi, care sunt: Onix, Eumo si Ametist. Un canar este identificat in baza prezentei culorii in penaj. Cele trei categoriile sunt: intens, brinat si mosaic.

CANARI DE CANTEC

Harzer Roller e un canar de origine germana, cantecul sau e melodios si profund, fiind executat cu ciocul inchis si in mod rulat. Talia sa e de circa 14 cm, iar corpul sau e asemanator cu al canarilor de culoare, usor fusiform, de culoare galben-verde. Acest simpatic cantaret prefera melodiile neintrerupte si este apreciat in baza executiei a opt melodii conform standardului german, astfel: Hohrollen, Knorren, Wasserroller, Glucken, Schockeln, HohlKingel, Pfeifen, Klingeltouren. Si alte trei melodii (cu defecte): Klingelrolle, Schwirren, Aufzug. Malinois Waterslager. Malinois Waterslager e un canar de origine belgiana. Cantecul sau e armonios cu sunete puternice si grave, fiind executat cu ciocul deschis, astfel reusind sa faca si fraze rulate. Talia sa e in jur de 15 - 16 cm, de culoare galben sau galben cu pete verzi pe cap. Masculii sunt galben intens, iar femelele galben brinat. Malinois prefera melodiile intrerupte si chiar stie sa imite melodiile de privighetoare. Reproduce "sunete de apa" si pentru asta se cheama Waterslager. Puii trebuie sa invete melodiile de la maestri cantatori si scoala prevede trei faze: deprindere, perfectionare si ascultare.

Melodiile CANARULUI MALINOIS WATERSLAGER sunt 13 la numar:

Klokkende (sunete de cadere de apa cu picaturi lente; sunete de apa crescatoare, fie "metalice" fie "rotunjite")
Bollende (sunete de cadere de apa cu picaturi rapide; sunete de apa "clocotitor")
Rollende (sunete de apa care curge; sunete rulate)
Chorr e Knorr (rulada profunda)
Staaltonen (sunete metalice)
Fluiten (sunete de flaut)
Woeten (fraze de privighetoare)
Bellen (cloporei prelungiti si sacadati)
Belrol (cloporei prelungiti si rulati)
Fluitrol (flaut prelungit)
Tjokken e Tjokkenrol (fraze de privighetoare si fraze de privighetoare prelungite)
Schokkel Waterschokkel (sunete balansate de ninna nanna si sunete balansate de ninna nanna cu ecou de sunete de apa)
Onvoorziene toen (fraze imprevizibile)

Timbrado Timbrado e un canar de origine spaniola, cantecul sau e puternic si melodiile sale cu triluri sunt foarte originale. Cantecul sau il executa cu ciocul deschis si melodiile sunt foarte diferite, unele continue, altele discontinue. Talia e redusa (12 - 13 cm) si este foarte asemanator cu canarul salbatic, dar cu o forma alungita si fusiforma. Culoarea sa e verde, galben baltat sau verde pestrit. Melodiile lui Timbrado conform standardului spaniol sunt: Timbre metalico, Nota de enlance, Notas rodadas, Nota batida, Cascabel, Cloqueos, Castanuela, Floreos basicos, Floreos adorno, Notas compuestas, Campana, Notas de agua.

Reproducere Canar

Cand cumperi un canar, alege o pasare activa si vioaie. Penajul trebuie sa fie moale si stralucitor, iar ochii sclipitori. Prinde canarul si tine-l in palma, ca sa-i pipai pieptul. Daca osul pieptului este proeminent, e posibil ca pasarea sa fie prea slaba. Asculta-i respiratia: daca se aud sunete respiratorii ca un clinchet, faptul ar putea indica existenta unei boli respiratorii. Canarii sunt buni pentru oamenii care vor sa-i admire in colivia lor. Desi foarte bine domesticiti, ei nu sunt obisnuiti sa fie tinuti in mana si nu le place sa-i atingi.

Canarilor place la nebunie sa faca baie, asa ca este indicat sa le punem la dispozitie un vas mic cu apa calduta. Ghearele prea lungi pot reprezenta un pericol, acestea se pot taia cu foarfeca avand mare grija la vena din interiorul unghiei. Inainte cu aproximativ 8 saptamani de inceperea sezonului de reproducere este nevoie ca masculii si femelele sa fie separati. Masculii vor fi mutati in custi individuale, in timp ce femelele vor fi lasate in comunitate pana in momentul in care se declanseaza instinctul de imperechere. Acest moment se recunoaste relativ usor, pasarea purtand in cioc pene sau alte resturi pe care le gaseste prin colivie si se tupileaza cu coada ridicata, scotand un piuit caracteristic la auzul cantecului masculului preferat. E indicat ca in voliera sa le fie puse la dispozitie bucati de ata si pene, eventual chiar un cuib pentru a sesiza din timp canaritele care se pregatesc de ponta. Deasemena daca prindem pasarea in mana si suflam usor pe abdomen pentru a indeparta penele, se observa o tumefiere a cloacei si o retea de vase sangvine care se formeaza la suprafata pielii. Aceste modificari cresc suprafata de contact a oualor cu pielea si fac astfel posibil mentinerea temperaturii optime necesare dezvoltarii embrionilor in timpul clocitului. Un alt lucru pe care trebuie sa il facem cu 4 saptamani inainte de inceperea sezonului este trimatul unghiilor, pentru a evita punctionarea accidentala a oualor. Acest lucru nu cauzeaza pasarii nici un fel de durere si se realizeaza cu o unghiera sau o forfecuta de unghii. Pasarea se tine in podul palmei, avand liber degetul mare si aratator cu care se fixeaza fiecare deget al pasarii. Examinarea unghiei va scoate in evidenta un pat vascular care se intinde la 2-3 mm de la varful degetului. Astfel trimarea se va face distal de acestea, in asa fel incat sa nu se lezeze aceste vase. In cazul in care au fost atinse, vasele sangereaza destul de abundent, dar nu pun in pericol viata pasarii. Se va spala abundent cu apa si se aplica o solutie antiseptica.

Exista foarte multe variante de cuiburi, de la cele exterioare de plastic, pana la cele interioare impletite sau construite acasa. Important este ca dimensiunile sa fie in jur de 120 mm diametru si aprox. 50 mm adancime. Pentru cei care se pricep la bricolaj o varianta extrem de usoara de a confectina un cuib este dintr-o strecuratoare medie care se captuseste cu postav. Se mai adauga niste cleme(sau un sistem de prindere din sarma), ca sa poata fi agatat de gratiile coliviei si gata cuibul! Se aseaza in dreptul stinghiei sa aiba femela acces usor. Este nevoie sa va confectionati cel putin doua cuiburi pentru fiecare pereche. Instinctul de costructie al cuibului este bine dezvoltat la canari si chiar este indicat sa ii fie puse la dispozitie materiale de constructie pentru a permite femelei sa construiasca cuibul, moment important in desfasurarea fireasca a actului reproducator. Se pot folosi diferite materiale, de la muschi uscat, la bucati de ata de canepa, bumbac, fan etc. Exista in comert chiar recipiente speciale umplute cu material pe care eu le folosesc cu mult succes.

In mod obisnuit, canarita depune zilnic cate un ou (in medie 4 oua), care pe masura ce sunt depuse vor fi retrase si inlocuite cu unele false sau vechi(limpezi). Acest lucru este foarte important deoarece, intr-un interval de 4 zile, diferentele de marime intre primul si ultimul pui sunt atat de mari incat, cel mic nu va mai reusi sa fie hranit, fiind acoperit practic de cei mari si va pieri prin infometare. Ouale se aseaza inapoi in ziua depunerii celui de al patrulea ou. Din acest moment practic se vor socoti 14 zile pana la eclozarea puilor. Din momentul in care canarita incepe sa cloceasca, masculul va fi retras pentru a nu o deranja, el putand fi folosit pentru alta imperechere. E important, atunci cand exista posibilitatea, ca mai multe femele sa fie puse la clocit in acelasi moment, pentru a putea ulterior ca ouale sau puii care nu cresc in acelasi ritm sa fie interschimbate in asa fel incat sa obtinem pui dezvoltati uniform si in numar relativ egal pentru fiecare pereche. Dupa 7 zile ouale vor fi verificate pentru a se observa viabilitatea lor. Acesta se realizeaza uitandu-ne prin transparenta oului, la o sursa puternica de lumina. La cele infertile, sacul yolk va apare de un galben clar. In schimb la cele fertile, acesta este inchis la culoare, brazdat de firisoare de sange, pornind de la o formatiune mica, lenticulara - embrionul. In cazul in care ouale sunt infertile, cuibul va fi retras. Femela va incepe astfel constructia unui nou cuib la un interval de 7-10 zile, cand se va proceda in consecinta. Daca doar unul sau doua oua sunt fertile, acestea pot fi impartite la alte canarite al caror pui vor ecloza in aceeasi perioada, urmand ulterior aceeasi pasi ca si in cazul anterior. Este foarte importanta mentinerea umiditatii in aceasta perioada pentru a preveni imposibilitatea puilor de a ecloza si moartea acestora "in coaja"

Puii vor ecloza in aproximativ 14 zile, chiar cu o zi mai repede in conditii de caldura si umiditate crescute. Din acest moment se reintroduce administrarea mancarii pe baza de ou(mancare moale), precum si a cruditatilor(desi nu sunt esentiale). Atentie foarte mare la cruditati, fara exagerari, doar un singur fel si cat se consuma in decurs de o ora pentru a evita enterocolitele care pot fi fatale puilor. Mancarea moale va fi obligatoriu proaspata, tinuta la rece in frigider, schimbata de cateva ori pe zi(3-4). In primele 6-7 zile femela va tine cuibul curat mancand excrementele puilor, care sunt invelite intr-un sac de mucus. Daca puii sunt sanatosi acest sac ramane intact. In schimb daca exista deranjamente intestinale, canaritei ii va fi imposibil sa mentina cuibul curat. Excrementele se vor depune pe marginea cuibului si vor murdari penajul pasarii care apare ca si cand ar fi transpirata.

Cand puii implinesc varsta de 4-5 zile este momentul in care tinerii canari vor fi inelati cu inele inchise. Acest lucru va permite ulterior identificarea foarte exacta atat a pasarii, cat si crescatorului, a tarii de provenienta si varstei, fiind un criteriu esential pentru acceptarea pasarii la concursurile de profil. Metoda inelarii este foarte apropiata de cea a taierii unghiilor. Puiul va fi tinut in mana stanga, prinzand intre degetul mare si aratator cel trei degete care sunt orientate anterior. Ele sunt trecute prin inel, mentinand degetul posterior in prelungirea piciorului. Inelul va fi tras ulterior de-a lungul piciorului, pana cand degetul posterior este eliberat. Chiar daca varsta inelarii este indicata ca fiind de 4-5 zile, e nevoie sa fim foarte atenti deoarece pui pot creste neuniform, astfel ca exista cazuri in care inelarea nu se poate face in aceeasi zi pentru toti fratii. In cazul in care piciorul puilor s-a dezvoltat mai mult, acesta se va lubrifia cu ulei sau saliva pentru usurinta alunecarii.

La varsta de 14-15 zile, puii sunt aproape complet acoperiti cu pene. Este momentul in care femela poate sa inceapa pregatirile pentru noul cuib, caz in care puii vor fi mutati cu cuib cu tot pe podea si va fi pus la dispozitie un alt cuib si material de constructie pentru canarita. Masculul va fi deasemenea reintrodus si daca nu e agresiv, poate fi lasat cu familia, altfel pentru a evita atacul asupra puilor va fi retras dupa copulatie. Pana in momentul in care femela termina pregatirile pentru cel de al doilea cuib, puii vor parasi cuibul, dar vor mai fi hraniti de femela pana pe la 25 de zile. Desi este indicat ca puii sa fie separati cat mai rapid, este important sa ne asiguram ca toti puii au invatat sa manance mancare moale si sa bea apa. Ei pot fi separati de mama incepand cu ziua 21 printr-un perete de sarma, care va mai permite canaritei sa ii hraneasca printre gratii pana la varsta de 25-28 zile, cand puii pot fi mutati intr-o voliera mai mare unde au spatiu de zbor, pentru a-si intari musculatura pectorala si a se dezvolta viguros. Puilor proaspat intarcati li se va pune la dispozitie mancare moale si seminte(daca se poate usor crapate cu ajutorul unei masini manuale de piper) si obligatoriu un acces usor la apa care e nevoie sa fie schimbata zilnic.

Poze Canar


in curand..

Stiati ca...



  • Canarii au fost adusi in Europa de marinarii spanioli, aproximativ in anul 1600.
  • La inceput, calugarii se ocupau cu cresterea lor. Ei vindeau doar masculii iar pretul canarilor era foarte ridicat.
  • Canarii erau folositi ca sistem de atentionare in minele de carbuni? Fiind mai sensibile, in cazul unor acumulari de gaze toxice (metan, monoxid de carbon etc), pasarile erau afectate (mureau chiar) primele si atentionau minerii. In Anglia, aceasta practica a rezistat pana in 1987.

  • Bibliografie

  • http://images01.olx.ro/ui/2/81/73/30917873_1.jpg[1]
  • [2]




  • semn!