facebook pictureFacebook en pic English contact logo Contact home logo Acasa

Cauta un animal...

  <<<< Inapoi
Pastravul


Origine Pastrav
Pastravul este un reprezentant larg raspandit al salmonidelor, prezent in apele noastre ca urmare a popularii pe cale artificiala ori prin evadare din helesteie, pe calea apelor de alimentare a acestora sau odata cu apele de scurgere din bazine. Este crescut insa cu mare succes in crescatoriile industriale de pe continent, fiind vandut apoi pe piata, ca un produs extrem de solicitat indeosebi de marile restaurante. La noi, acest peste nu se gaseste in prea multe cursuri naturale, dar se creste cu mare succes in helesteie. Este prezent in urmatoarele rauri si lacuri din tara noastra: Valea Tiblesului, Minis si Nera, paraiele Varghis, Cormos si Casinului, Slanic, Teleajen, Azuga, Lacul Rosu, Campul Cetatii, Niraj, Vida, Crisul Negru, Finis, Vascau, Somesul Rece, Jiu, Bistrita Aurie, Lotru, Trotus, Putna, apele Slanicului, Brodina, Sucevita, paraul Firiza etc.



Hrana Pastrav

carnea pastravului din raurile montane este identica la gust cu cea a pastravului indigen, pastravii curcubeu crescuti in helesteie au un gust inferior, datorita nutretului consumat. Carnea lor este putin mai grasa decat cea a pastravului indigen. Hrana pastravului de lac este foarte variata, de la mici insecte si larve (chair si exempalrele adulte, de cateva kg pot fi vazute frecvent muscarind), mici crustacee, moluste, racusori, salamandre, broaste, soricei sau chiar pasari de apa dar pupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori, verdeti (craieti) si zglavoace. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie, la fel ca a somonului. Aceasta culoare este data de hrana naturala, se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. La pastravii de consum, de crescatorie, culoarea este data de o substata introdusa in hrana. Este vorba despre ASTAXANTINA sau Pink Carophill, o vitamina sintetica ce imprima o culoare protocalie carnii de peste.

Caracteristici Pastrav

Corpul, cu o forma de fus turtit lateral, este putin mai lat, iar solzii ceva mai mari decat cei ai pastravului indigen. Musculatura este la fel de dezvoltata, lucru vital pentru a se misca in voie in apele repezi de munte. Dintii, puternici, sunt asezati asemanator cu ai pastravului indigen. Pe spate se poate distinge dorsala adipoasa caracteristica salmonidelor.

Diferentele esentiale dintre cele doua specii de pastravi apar in modul cel mai evident la colorit. Spinarea pastravului curcubeu este gri-albastruie, uneori cu nuante liliachii. Partile laterale lucesc argintiu, burta fiind alba. Pe corp se disting mai multe pete mici netivite cu alb. De la opercule si pana la caudala, pe ambele parti laterale se intinde cate o dunga roscata-sidefie, care joaca in nuantele curcubeului, de unde si denumirea pestelui (linga dunga roscata se mai vad uneori dungi albastre sau verzui).

Ritmul de dezvoltare al pastravului este mai rapid. Se dezvolta extrem de repede in conditii de crescatorie, unde valorifica cu eficienta nutretul dar mai ales hrana provenita de la abatoare. Nu este la fel de pretentios in ceea ce priveste temperatura apei si continutul ei in oxigen, el poate fi intalnit si la altitudini mai mici, anume in regiunile preferate de lipan sau de scobar. Este cunoscut faptul ca la aceste altitudini mai mici apa este mai calda, uneori mai tulbure si cu un continut in oxigen dizolvat mai redus decat cel al cursurilor superioare (dintre munti) ale raurilor. In apele naturale, locurile preferate ale pastravului se afla in jurul pietrelor, al diferitelor obiecte mai mari (picioare de pod, stalpi etc.) din apa, sub malurile spalate ale raurilor. Daca apa nu-i aduce hrana indestulatoare, paraseste aceste locuri, trecand la vanatoare.

Reproducere Pastrav

Inmultirea pastravului curcubeu prezinta o caracteristica, si anume aceea ca se reproduce primavara, spre deosebire de pastravul indigen, care se reproduce toamna. Faptul ca pastravul curcubeu isi depune icrele in februarie-aprilie favorizeaza in buna masura reproducerea lui pe cale artificiala. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5,5 mm. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze, de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre.

Poze Pastrav


in curand...

















    semn exclamatie
        Ai gasit greseli ?
  Spune-ne si vor disparea !