Origine
Aricii de mare (Echinus melo) fac parte din clasa Echinodea. Numiti si echinde sunt animale echinoderme marine cu corpul sferic acoperit cu tepi.
Pot fi intalniti in toate marile si oceanele. Sunt inruditi cu Stelele de mare, si Castravetii de mare.
Echinodermate in limba greaca inseamna piele spinoasa.
Concret termenul de arici de mare se refera la echindele regulate care sunt simetrice si globulare.
Hrana Arici de mare
Aricii de mare se hranesc in principal cu alge, dar se pot hrani si cu o gama larga de nevertebrate cum ar fi midii, bureti, crinoide, etc.
Ariciul de mare este alimentul preferat al vidrelor de mare.
Daca sunt lasati nesupravegheati de catre biologi acestia pot produce pagube serioase.
Aspect Arici de mare
Aricii de mare variaza ca marime incepand de la 6 cm pana la 30-40 cm. Ca si stelele de mare au o simetrie numita pentamerism. Au 5 corpuri aproximativ sferice de diferite dimensiuni care radiaza la axa centrala.
Forma corpului lor variaza uneori la forma ovala cu grad de simetrie bilaterala. Datorita activitatii partea inferioara este usor plata, iar partea superioara poate fi usor bombata.
Forma aceasca neregulata a evoluat pentru a le permite animalelor sa patrunda in nisip sau in alte locuri accesibile. Organele interne sunt acoperite cu un strat subtire de derma si spiderma.
Aricii de mare au cinci perechi de branhii esterne situate in jurul gurii care constituie principalele organe de respiratie.
Parte de jos, cea care intalneste solul contine cavitatea bucala. Spinii sunt lungi si ascutiti pentru a proteja organismul animalului de pradatori.
Nu este foarte clar dar se pare ca la unele specii acesti spini contin venin. Aricii de mare comuni au spinii de 1-3cm lungime si 1-2mm grosime.
In caraibe sunt Arici de mare care au spini cu lungimi cuprinse intre 10 si 30 cm.
Comportament Arici de mare
La prima vedere aricii de mare par incalabili sa se miste. Cel mai vizibil semn ca acestia traiesc este dat de spini.
Cei mai multi isi directioneaza spinii spre punctul de atingere pentru a se apara de potentialii pradatori. Aricii nu au ochi la vedere, picioare sau alte mijloace de locomotie, dar se pot misca liber pe suprafetele dure cu ajutorul spinilor.
Sistemul nervos are un aspect relativ simplu. Nu are creier. Centrul nervos este format dintr-un inel de numerosi nerfi fini ce inconjoara cavitatea bucala la interior.
Sunt sensibili la atingere, lumina si substante chimice.
Reproducere Arici de mare
In majoritatea cazurilor ouale plutesc libere in apa marii, dar unele specii le tin intre spini oferindu-e astfel protectie.
Oul fertilizat se dezvolta in mai putin de 12 ore. Initial apare o minge de de celule care se transforma intr-o larva.
Larva are forma alungita si nu are nevoie sa se hraneasca.
Poate dura mai multe luni pana ce larva se dezvolta.
Intai incepe cu formarea suprafetei exterioare in jurul gurii si a anusului care sunt aproape in aceeasi zona. Unele specii ating maturitatea dupa 5 ani.
Poze Arici de mare
Stiati ca ..
- cercetatorii au descoperit exemplare ale micutilor arici de mare care au trait peste 200 de ani?
Comentarii