Cocorul

Cocorul (Grus grus) este o pasare migratoare cu ciocul ascuțit, cu gatul si cu picioarele lungi, cu penele cenusii si cu o pata rosie pe cap. El face parte din familia „Gruidae”, si cuprinde aproximativ 18 specii care traiesc in regiunile temperate si tropicale cu exceptia Americii de Sud.

Speciile de cocori care fac parte din aceasta familie sunt intalnite pe toate continentele, in afara de Antarctica si America de Sud.

In Romania traiesc doua specii, Cocorul mare (Grus grus) care are 114 cm inaltime si cuibareste in delta Dunarii si Cocorul mic (Anthrpodes virgo), care atinge 96 de cm inaltime si poate fi văzut rar deoarece este numai in trecere, cuibarind in Asia Centrala si iernand in delta Nilului.

Este cunoscut si sub numele de Crane.

Hrana Cocor

Aceste pasari maiestuoase sunt omnivore si se hranesc cu plante, vertebrate (pesti, rozatoare, broaste si serpi) si nevertebrate (moluste, insecte si crustacee). Hrana de baza consta din insecte, unele seminte, viermi si moluste.

Caracteristici Cocor

Cocorii sunt pasari care traiesc in camp deschis, preferand sa stea pe langa ape si in tinuturile mlastinoase. Au gat si picioare lungi, iar ciocul este ascutit, ajutand la culesul unor seminte si insecte – de pe sol, sau chiar plante si vietuitoare – din apa.

Cocorul face parte dintr-o numeroasa familie de pasari, ale caror marimi sunt foarte diferite: unele pot fi tinute in palma, altele sunt aproape cat un om de inalte…

In ciuda acestor diferente de statura, toate rudele cocorului au aceleasi caracteristici interne (de exemplu, forma scheletului), fapt care demonstreaza ca sunt inrudite indeaproape. Exista aproximativ 200 de astfel de specii, dintre care unele sunt pe cale de disparitie.

Cocorii ocupa un loc special in imaginatia oamenilor si in folclor. Au cateva trasaturi prin care se aseamana cu oamenii: sunt fiinte inalte, vocalizeaza, sunt foarte sociabile si au un stil de viata monogam. In China, Africa de Sud si Uganda, cocorii sunt simboluri nationale. In Asia de Est, ei simbolizeaza viata indelungata, fericire, fidelitate in casnicie si dragoste.

Cea mai mare specie de cocor este Grus antigone, care traieste in nordul Pakistanului, India, Nepal, Asia de sud-est si Queensland, Australia. Cocorii indieni pot ajunge la o inaltime de 200 cm, iar distanta dintre aripile lor desfacute poate atinge 250 cm, fiind cele mai inalte zburatoare.

Caracteristic cocorilor este forma traheii care patrunde pana la osul stern, sub muschii pectorali, formand bucle care explica strigatele puternice al cocorilor.

Sunt animale gregare, formand carduri mari. Cand puii ajung la maturitate sexuala, in cel de-al doilea sau al treilea an de viata, isi cauta perechea printr-un ritual ce poate dura mai multe zile. Masculul si femela „danseaza” si se cheama unul pe celalalt.

Totul este ca o mica sceneta, in care pasarile zboara, isi desfac aripile, arunca bete sau smocuri de iarba, dau din aripi si din cap. „Dansul” este insotit de vocalizari specifice. Cand ritualul ajunge la punctul culminant, cele doua pasari scot sunete complexe, la unison. La fel se intampla si cand se imperecheaza si cand se reproduc. Majoritatea perechilor raman impreuna pe viata.

Reproducere Cocor

Cocorii traiesc in grupuri si migreaza la distante foarte mari, ca sa se imperecheze. Ei ierneaza in sudul Europei, in Asia sau in nordul Africii, dar vin primavara in Europa si Asia, pentru a se reproduce. Ca si alte rase inrudite, cocorul mare isi alege perechea pe viata, cu care are un ritual de imperechere foarte spectaculos: masculul si femela se plimba mandri, se inclina si apoi fac un salt in aer.

De asemenea, si sunetele scoase de cocori sunt impresionante: sunt prelungi (ca de trompeta) si pot fi auzite de la doi kilometri departare.

Cuibul construit de cocori are forma unei movilite „captusita” cu vegetatie (in special frunze ale unor plante care traiesc in preajma apelor). Femela face de obicei doua oua, care vor fi clocite – de ambii parinti – vreme de 28 – 31 de zile.

Dupa iesirea din ou, puiul este luat in grija de mascul, care il apara impotriva pericolelor de tot felul. Dupa 65 – 70 de zile, cand puiul incepe sa zboare, riscul de a fi atacat si prins scade foarte mult.

Femela si masculul se ajuta intre ei, protejeaza si hranesc puii impreuna, iar cand migreaza, stau de-o parte si de celalata a puilor, care zboara la mijloc. Atunci cand una din pasari este bolnava, perechea ii sta alaturi, chiar daca celelalte pasari din card migreaza.

Cocorul japonez este o specie rara, existand in jur de 2000 de exemplare. Cea mai rara specie este cocorul american. Exista numai 300 de exemplare care traiesc in salbaticie si alti 150 de cocori tinuti in captivitate, insa numarul lor este in crestere, datorita unor programe care-si propun sa salveze specia. Din cele 15 specii de cocori, 10 sunt pe cale de disparitie.