Origine: Mexic
Mexican redknee tarantula (Brachypelma smithi) sau tarantula mexicana cu genuncii rosii, cum s-ar treduce la noi, face parte din
- Regn: Animalia
- Increngatura: Arthropoda
- Clasa: Arachnida
- Ordin:Araneae
- Subordin: Mygalomorphae
- Familie: Theraphosidae
- Genul:Brachypelma
- Specie: smithiVietuieste in partea vestica a muntilor Siera Madre din Mexic. Este apreciata de crescatori datorita frumusetii sale. Poate fi vazuta in zonele de stepa si padurile tropicale defoioase.Aceasta specie atinge maturitatea destul de tarziu si ca majoritatea tarantulelor traieste 20-30 de ani.
Hrana Brachypelma smithi
Paianjenii sunt oportunisti in ceea ce priveste hrana. Ei mananca orice li se iveste in cale, in premiza de a profita in cazul lipsei de hrana din viitor. Hrana consta in mici nevertebrate ( greieri, Blaptica Dubia, Blatta Lateralis, lacuste). Hrana trebuie oferita in concordanta cu marimea tarantulei din mai multe motive (Sa nu depaseasca dimensiunea corpului): pradatorul poate deveni prada, tarantula se streseaza usor, digestia este un fenomen complex care trebuie reglat cu grija si orice exces poate cauza probleme in viitor.
Acestea vor fi oferite in spatiul tarantulei o data pe saptamana. Daca dupa 24 de ore hrana nu este mancata, scoateti-o cu grija si incercati peste o saptamana.
Spiderlings – mealworms, Blatta Lateralis, greieri
Adulti – superworms, Blaptica dubia, pinky
Nu va hraniti tarantulele cu hrana prinsa din zone poluate din orase, sau locuri in care exista posibilitatea ca omul sa fi folosit insecticide. Aceasta si in cazul in care insectele prinse par sanatoase.
Hrana nemancata va trebui scoasa din terariu cat de subtil posibil, astfel incat sa nu deranjeze tarantula.
Nu ii oferiti mancare dupa naparlire (cateva zile pentru exemplare mai mici, o saptamana pentru cele mari).Caracteristici Brachypelma smithi
Specimenul adult de Brachypelma smithi are corpul inchis la culoare cu pete de portocaliu la incheieturile picioarelor. Al doilea element al picioarelor este de culoare portocaliu-rosu. Dupa naparlire culoarea abdomenului este de un negru intens, iar cea a incheieturilor are nuante rosiatice. La maturitate poate ajunge la 15 cm, iar ca longevitate pot trai pana la 25 de ani femela, 7 ani masculul. Au un temperament relativ calm si docil. ( Femela mea este foarte cuminte, putin fricoasa, insa rareori a aruncat cu perisori , iar postura defensiva nu am vazut niciodata din partea ei.)
The Mexican RedKnee Tarantula a fost descoperita/catalogata in anul 1888 de catre H.H Smith si este una dintre primele tarantule ce au intrat in acest hobby. Specimenul a fost colectat inca din anii 1970-1980, aceasta fiind o specie larg folosita in spoturi si filme(Raiders of the Lost Ark, seriale James Bond etc.). Datorita longevitatii sale, care se spune ca la femele poate ajunge la 30 de ani, coloritului aparte precum si temperamentului docil, este usor sa ne dam seama de ce multa lume alege sa creasca o asemenea tarantula.
Pentru a creste, paianjenul isi formeaza o piele noua sub exoscheletul prezent. Apoi pielea din exterior este inlaturata intr-un proces cunoscut ca „naparlire”. inainte de o naparlire, de la cateva zile pana la cateva saptamani, tarantula se abtine de la mancat si pare letargica. Daca va gasiti paianjenul stand pe spate, nu va panicati si nu il deranjati! Acesta este momentul in care paianjenul dumneavoastra este cel mai sensibil si vulnerabil.
Cand paianjenul a terminat, el va ramane o perioada inactiv, pana i se va intari exoscheletul.
Desi este renumita pentru temperamentul sau docil, evitati manipularea nejustificata a specimenului, pentru simplul motiv de a nu il rani sau a va rani pe dumneavoastra. Odata ce arunca cu perisori sau ia postura defensiva, va transmite direct faptul ca nu vrea sa fie deranjata. Cel mai bun sfat ar fi sa fiti constienti de atitudinea tarantulei voastre in acel moment si sa actionati in concordanta.
Terariu
Spiderlingii se pot tine in cutii de plastic cu gauri pentru aerisire, iar adultii in terarii 40x25x25cm (Lxlxh) Substratul poate fi o combinatie de cocos si turba cu adancimea de 7-8 cm. ( Aveti grija sa nu contina fertilizatori sau alte chimicale). Ca decor puteti folosi o bucata de scoarta pentru adapost (Exemplarul meu a ales scoarta de pluta ca adapost in loc sa isi sape singur). Temperatura poate varia intre 23-26 °C, iar umiditatea necesara e cu putin mai ridicata decat in casele noastre, de aceea trebuie pulverizat un perete sau doua al terariului odata la 2 zile, precum si schimbarea apei din vasul din care bea apa. Pentru cei ce au higrometre 60-65%, pentru cei ce nu au, urmariti comportamentul tarantulei. Daca sta o perioada prea mare pe peretii terariului inseamna ca e prea mare umiditatea.
Venin
Toate speciile de tarantule poseda venin. Desi acesta nu este foarte potent, muscaturile nu sunt niciodata placute.De asemenea ca si orice specie de tarantula si Brachypelma smithi poate fi imprevizibila si o muscatura poate surveni oricand. Din aceste motive recomandam atentie maxima cand tarantula este hranita, mutata sau cand ii este curatat terariul.
Reproducere Brachypelma smithi
Desi se spune ca inmultirea Brachypelma smithi in captivitate este o treaba relativ usoara in realitate ea tine de multi factori si este o combinatie de cunostinte si noroc. Daca procesul se incheie cu succes ne putem considera foarte norocosi, mai ales daca specia este pe cale de disparitie.
Este baine ca inmultirea sa fie facuta normal, masculul este cel care vine sa faca cunostinta cu femela si nu invers. Dupa cateva copulari femela se separa, aceasta nu mai are nevoie de mascul in urmatoarele saptamani.
Timp de sase saptamani hraniti femela mai mult. Puteti varia hrana oferindu-i de exemplu un pinkie. Dupa o perioada este bine sa scadeti temperatura sau sa mutati femela intr-un loc mai racoros pentru a nu altera sperma. Acest comportament de mutare intr-un loc mai racoros a fost observat si in salbaticie. Este interesant de observat faptul ca aproape orice mancare ii este oferita tarantulei in aceasta perioada va fi refuzata.
Se creste apoi treptat temperatura la nivelul initial si se observa apetitul tarantulei. Daca aveti posibilitatea este bine s-o mutati intr-un loc mai mare cand este gravida. Daca a fost mutata o sa se „plimbe” cateva zile sa se asigura ca zona este sigura si apoi o sa-si stabileasca un loc in care isi depune renumitul „sac de oua”.
Construirea „sacului de oua” poate dura intre 6 si 12h. La terminarea lui urmeaza depunerea oualelor. Ouale sunt mici, rotunde si transparente de culoare galbuie. Dupa depunerea oualelor care dureaza aproximativ 10-15 minute femela le acopera repede cu matase.
Aceste operatiuni cer timp si dureaza multe ore, fapt pentru care tarantula face periodic mici pauze. Dupa ce totul pare ca s-a terminat oferitii tarantulei apa si hrana, dupa de punerea oualelor aceasta va avea corpul slabit. Hrana si apa oferite trebuiesc puse in celalalt colt al terariului pentru ca animalul sa nu se creada ca ouale sunt in pericol.
Inainte ca tinerii sa iasa din oua este bine sa luati ouale sa le puneti sub observatie la incubare. Pentru a face acest lucru oferitii hrana tarantulei pentru a-i distrage atentia de la oua. La incubare sacul trebuie intors de doua ori pe zi, asa cum ar face tarantula in salbaticie.
La scurt timp incep micutii sa apara. La inceput vor fi roz, dar in cateva zile isi vor schimba culoarea in negru.
Femela ajunge la maturitate in 6-7 ani, iar masculul in 4-5 ani.
Poze Brachypelma smithi
Bibliografie:
Comentarii