Origine: Brazilia
The brazilian black tarantula (Grammostola pulchra), sau tarantula braziliana neagra cum mai este numita, face parte din
- Regn: Animalia
- Increngatura: Arthropoda
- Clasa: Arachnida
- Ordin: Araneae
- Subordin:Mygalomorphae
- Familie: Theraphosidae
- Genul: Grammostola
- Specie:pulchraPoate fi vazuta in Sudul Braziliei si partea de este a Uruguay-ului. In salbaticie specia este intalnita in Pampas-ul sud-american. Un habitat asemanator preeriei.
Hrana Grammostola pulchra
Paianjenii sunt oportunisti in ceea ce priveste hrana. Ei mananca orice li se iveste in cale, in premiza de a profita in cazul lipsei de hrana din viitor. Hrana consta in mici nevertebrate (Blaptica dubia, Blatta lateralis). Hrana trebuie oferita in concordanta cu marimea tarantulei (sa nu depaseasca dimensiunea corpului) din mai multe motive: pradatorul poate deveni prada, tarantula se streseaza usor, este foarte sensibila, digestia este un fenomen complex care trebuie reglat cu grija si orice exces poate cauza probleme in viitor.
Acestea vor fi oferite in spatiul tarantulei o data pe saptamana. Daca dupa 24 de ore hrana nu este mancata, scoateti-o cu grija si incercati peste o saptamana.
Spiderlings- mealworms, Blatta lateralis, greieri
Adulti- superworms, Blaptica dubia, pinkie.
Nu va hraniti tarantulele cu hrana prinsa in zone poluate din orase, sau locuri in care exista posibilitatea sa fi fost folosite insecticide chiar si in cazul in care insectele prinse par sanatoase.
Caracteristici Grammostola pulchra
Temperamentul sau docil, durata mare de viata , precum si culoarea sa neagra , transforma Grammostola pulchra in una dintre cele mai dorite tarantule. Entuziasmul unui incepator care isi doreste o asemenea specie poate fi abolit numai in cazul in care pretul pe care il au aceste specimene nu e in concordanta cu bugetul sau. Grammostola pulchra este o specie terestra, ce atinge la maturitate dimensiuni cuprinse antre 13 si 15 centimetrii. Speranta de viata variaza foarte mult intre cele doua sexe, astfel femelele pot ajunge si la 20 de ani, pe cand masculii nu trec de varsta de 5 ani. Ritmul de crestere al exemplarelor acestei specii este redus ( exemplarul din terariul meu a crescut mai repede ca Avicularia Avicularia si Psalomopoeus Cambridgei, banuiesc ca e mascul).
Pentru a creste, paianjenul isi formeaza o piele noua sub exoscheletul prezent. Apoi pielea din exterior este inlaturata intr-un proces cunoscut ca „naparlire”. inainte de o naparlire, de la cateva zile pana la cateva saptamani, tarantula se abtine de la mancat si pare letargica. Daca va gasiti paianjenul stand pe spate, nu va panicati si nu il deranjati! Aceasta este momentul in care paianjenul dumneavoastra este cel mai sensibil si vulnerabil.
Terariu
Spiderlingii se pot tine in cutii de plastic cu gauri pentru aerisire, iar adulti in terarii 40x25x25cm (Lxlxh). Temperatura din terariu trebuie sa se incadreze intre limitele 23-26 grade Celsius iar umiidtatea relativa intre 60-70%. Daca tarantula are peste 7 centimetrii puteti sa ii oferiti apa proaspata intr-un recipient. Daca e mai mica va bea din apa pe care o pulverizati in terariu pentru a mentine umiditatea. Substratul folosit in terariul acestei specii – combinatie de cocos si turba cu adancimea de 7-8 centimetrii (aveti grija sa nu contina fertilizatori sau alte chimicale). Tarantula nu are nevoie neaparata de decor, dar puteti adauga o bucata de scoarta de pluta pentru a o folosi ca loc de ascuns. (exemplarul meu sapa foarte mult, a utilizat scoarta de pluta pentru a-si construi adapost).
Venin
Toate speciile de tarantule poseda venin. Desi acesta nu este foarte potent, muscaturile nu sunt niciodata placute.De asemenea ca si orice specie de tarantula si Grammostola pulchra poate fi imprevizibila si o muscatura poate surveni oricand. Din aceste motive recomandam atentie maxima cand tarantula este hranita, mutata sau cand ii este curatat terariul.
Nu este recomandata manipularea tarantulelor, mai ales de cei fara experienta.
Reproducere Grammostola pulchra
Pentru a realiza cu succes acest transfer tarantulele vor initia un ritual complex de imperechere. Masculii ajunsi la maturitate isi vor construi o panza, pe care isi vor freca abdomenul eliberand astfel o cantitate de sperma, apoi isi vor introduce pedipalpii in sperma si isi vor umple „bulbii sexuali”, in aceste structuri sperma va fi depozitata pana cand o femela receptiva va fi intalnita. Tot cu ajutorul acestor structuri masculii introduc spermatoforii in receptaculii seminali (spermathecae) ai femelei.
Imperecherea incepe cu masculul si femela localizandu-se unul pe altul cu ajutorul feromonilor si a vibratiilor. Odata ce acestia au determinat ca sunt de sex opus si apartin aceleiasi specii, imperecherea poate incepe. Masculul va incerca sa imobilizeze femela folosindu-se de apofizele tibiale, formatiuni anatomice ce apar odata cu atingerea maturitatii sexuale. Dupa ce a reusit sa o imobilizeze acesta va transfera spermatoforii din „bulbii sexuali” in uterul extern si receptaculii seminali (spermathecae) ai femelei.
Odata imperecherea terminata, masculul se va retrage rapid pentru a nu fi mancat. Canibalismul sexual este intalnit in cazul tarantulelor, insa nu foarte des.
Tarantulele sunt animale ovipare, dupa imperechere ouale sunt depuse intr-un cocon. Timpul scurs de la imperechere pana la depunere este de asemenea foarte variabil (putand sa se intinda de la o luna pana la 8 luni), aceasta durata este cauzata de diferiti factori ca: anotimp, temperatura, umiditate, hranire, durata scursa de la ultima naparlire a femelei etc. Dupa depunere femela va avea grija de cocon, instinctul matern fiind foarte dezvoltat. in functie de conditiile de mediu, femela va intoarce, roti sau chiar muta coconul.
La unele specii apartinand genurilor Hysterocrates, Stromatopelma, Holothele, Psalmopoeus, Tapinauchenius, Pterinochilus etc. a fost observat fenomenul de „double clutching”, adica depunerea a doua coconuri rezultate in urma unei singure imperecheri. Numarul de oua depuse variaza foarte mult, acesta fiind proportional cu varsta dar mai ales cu marimea femelei care depune. Recordul este considerat ca apartinand unei femele de Lasiodora parahybana, cu peste 2000 de oua la o singura depunere. La speciile mici se intalnesc si coconi cu doar 30-50 de oua.
Pentru a iesi din ou nimfele se folosesc de o structura denumita „egg-teeth” de la baza pedipalpilor, asemanatoare cu cea care apare la pasari sau reptile. in natura, sau in captivitate atunci cand coconul nu este desfacut, in acest stadiu puii se afla in sac, incapabili sa se hraneasca si depinzand inca de nutrientele furnizate de ou. Acest stadiu poarta diferite denumiri: „eggs-with-legs” „prelarvae” sau „nimfa I”, dupa alte 3-5 saptamani urmeaza o noua naparlire. O data cu aceasta este atins stadiul de „nimfa II” sau „larva”, in acest stadiu puii sunt mai mobili, poseda chelicere dezvoltate insa inca nu se pot hrani.
La urmatoarea naparlire, se ajunge la stadiul de „spiderling”, puiul paraseste coconul si are toate caracterele si caracteristicile unei tarantule adulte.
Poze Grammostola pulchra
Bibliografie:
