Licuriciul

Origine

Lampyridae (licurici) sunt o familie de insecte, care cuprind ca. 2.000 de specii. Nu toate speciile de licurici pot sa transmita semnale luminoase. Licuricii se pot intalni pe toate continentele cu exceptia continentului Antarctida.

Lumina cu intensitatea cea mai mare este produsa de specia Photinus pyralis, care traieste in America Centrala si America de Sud.

In pesterile din Australia si Noua Zeelanda construieste pe tavan tuburi luminoase din mucus matasos care pot avea lungimea de 1m. Aceste tuburi seamana cu niste picaturi lipite sau cu un sir de perle, sunt de o frumusete extraordinara. Le construiesc in locuri intunecoase ca cu lumina lor insectele cu care se hranesc. Aceste tuburi matasoase au devenit atractie turistica chiar daca licuricilor nu le place.

La unele specii femelele nu au aripi, ele trebuie sa lumineze pentru a atrage masculi.

Se mai numesc viermi lucitori.

Hrana Licurici

Cei mai multi adulti nu se hransec deloc, nu au gura si nici sistem digestiv, in schimb larvele care traiesc in sol pradeaza melci, viermi si omide.

Licuriciul isi injecteaza prada cu enzime digestive care paralizeaza si descompun tesuturi apoi sug fluidele din interiorul acestora.

Unele larve de licurici mananca acarieni sau chiar particule de polen.

Caracteristici Licurici

De obicei licuricii sunt negrii sau maro si au corpurile alungite. Daca ai tine un licurici in mana ai observa ca au corpurile destul de fragile spre deosebire de celelalte tipuri de gandaci.

Este necesar sa fie tinuti in mana cu grija deoarece se strivesc foarte usor. Privite de sus, Licuriciul  pare a avea capul protejat de un scut mare, o caracteristica a familiei licuricilor. La cei mai multi licurici ultimele doua sau trei segmente abdominale sunt modificate ca organe generatoare de lumina.

Larvele de licurici traiesc in locuri intunecate si umede – in sol, sub scoarta copacilor, chiar si in zone mlastinoase. La fel ca si adultii, larvele de licurici produc lumina. De fapt licuricii produc lumina in toate stadiile.

Lumina produsa este o bio luminiscenta, care este realizata cu ajutorul unei enzime numite luciferaza, care cu acidul trifosforic (ATP) in prezenta oxigenului, prin oxidare, elibereaza enegie sub forma de lumina intr-un procent de 95 % cu un procent foarte redus de caldura.

Pana in prezent nu s-a reusit cu tehnica actuala sa se produca cu un randament atat de ridicat lumina. Lumina produsa de un licurici socotita la dimensiune este de 1.000 de ori mai puternica ca lumina produsa de o lumanare.

Larvele au culoarea negru catifelat sau maroniu. Larvele si femelele adult au lungimea de numai 25mm, iar un mascul are lungimea de doar 15mm. Greutatea lor, indiferent daca sunt adulti sau larve este de cateva grame. Traiesc in colonii alaturi de alti licurici si larve si cunt foarte stricti cu teritoriul.

In Europa Centrala traiesc trei specii de licurici:

Lamprohiza splendidula
Lampyris noctiluca
Phosphaenus hemipterus

Reproducere Licurici

Licuricii depun oua in sol umed. Aceste oua eclozeaza dupa cateva saptamani devenind larve. Acestia raman in stadiul de larva timp de cativa ani inainte de a deveni pupe primavara. Intr-o perioada cuprinsa intre 10 zile si cateva saptamani ies adultii care traiesc doar cat sa depuna oua.

Licuricii sunt cel mai cunoscuti pentru cea mai interesanta adaptare a lor – emit lumina. Licuricii masculi emit lumina din abdomen in tipare specifice speciei in speranta de a atrage atentia femelelor care se ascund prin iarba. Femela interesata va semnaliza in aceeasi maniera astfel ajutand masculul sa o gaseasca in intuneric.

Unele femele folosesc acest comportament in scopuri mai sinistre. Femelele unor specii mimeaza tiparele de luminat ale altor specii ademenind masculii altor specii.

Cand ajunge masculul, aceasta il va manca. Masculii licurici sunt dotati cu substante chimice de aparare care consumate de catre femelele pradatoare le vor ajuta sa-si protejeze mai bine ouale. Cele mai multe femele nu sunt canibale.

Poze Licurici

Stiati ca …