Origine
Papagalul Banks (Calyptorhynchus banksii) sau Papagalul Cacadu Negru cu Coada Rosie este nativ din Australia si face parte din genul Calyptorhynchus si familia Cacatuidae.
Specia este de obicei intalnita in padurile de eucalipt de-a lungul cursurilor raurilor. In partile nordice ale raurilor aceste pasari se aduna in stoluri mari. Sunt oarecum dependente de copaci pentru ca-si fac cuiburile si se hranesc cu seminte din copaci.
Prefera partile mai uscate. Sunt considerate pagube ale agriculturii. In afara de copacii de eucalipt pot fi intalniti in cateva habitate: pajisti, paduri de salcam, paduri dense tropicale, s.a. Se feresc de zonele cu umiditate mare. In perioadele sezoniere migreaza in zonele mai bogate in hrana.
Populatia din sudul Australiei este pe cale de disparitie datorita pierderii habitatului, adica datorita taierii copacilor. Dintre toti papagalii cacadu negri aceasta specie se adapteaza cel mai bine la avicultura. In general sunt rari si scumpi in afara Australiei.
Specia a fost descrisa pentru prima oara de ornitologul John Latham in anul 1970. Pasarea are distinctia ca fiind prima pasare din Australia ilustrata un european. Numele sau vine din limba greaca si inseamna „cioc ascuns”.
Hrana Papagal Banks
Desi mai nou se hranesc cu diverse tipuri de seminte, hrana lor de baza ramane semintele de eucalipt.
Obisnuiesc sa-si rupa cu ciocul crengute cu seminte pe care le tine cu piciorul pana le termina. Apoi le da drumul pe sol.
In afara de seminte si nuci se mai hranesc cu fructe de padure, alte fructe, insecte si cu Allocasuarina, Banksia, Grevillea si Hakea.
Caracteristici Papagal Banks
Papagalul Cacadu Banks are aproximativ 60cm lungime (24 inch). Spre deosebire de alte specii de papagali se poate diferentia sexual relativ usor. Masculul are culoarea neagra si se poate evidentia cu usurinta creasta proeminenta din zona capului, asemanatoare cu o coroana.
Ciocul este gri inchis. Coada este si ea neagra dar are doua pete rosii, de unde si numele international de papagalul cacaduu cu coada rosie. Femele au si ele penele de culoare neagra si dungi de culoare galbena pe coada si piept.
Masculii au greutatea de 700-900 de grame in timp de femelele sunt ceva mai usoare avand numai 600-800 de grame. Asemenea altor specii de papagali au degetele zygodactile, doua degete sunt orientate in fata si doua in spate.
Avand acest avantaj pot sta intr-un picior in timp ce cu celalalt pot apuca diverse obiecte sau se pot hrani. Tinerii au culoarea femelei. La maturitate masculii isi schimba culoarea. Dungile galbele devin din ce in ce mai pale in timp ce apar petele rosii.
Maturitatea este preconizata in jurul varstei de 4 ani. Procesul complet de schimbare a culorii penajului dureaza 4 ani.
Este o specie diurna si zgomotoasa care zboara la inaltimi mai mari in stoluri mici, uneori alaturi de alte specii de papagali cacadu. Stoluri pana la 500 de pasari sunt vazute frecvent in zona de nord in special cand gasesc o sursa de hrana.
Este o specie timida cu omul. Ii place sa zboare la inaltime.
La fel ca si alti papagali cacadu traiesc bine si mult in captivitate. In 1938 la gradina zoologica din Taronga un exemplar a depasit 50 de ani. In afara de acesta mai sunt exemplare care au atins aproape aceasta varsta.
Banks stie sa vorbeasca si o face de minune cu semenii sai. Are cateva sunete de apel pe care le foloseste numai in zbor. Acestea sunt foloste pentru diverse evenimente: alarma, chemare, etc. Isi petrec 10-12h din zi hranindu-se apoi se duc sa bea apa.
Cum se lasa seara se indreapta fiecare catre cuib.
Subspecii:
Calyptorhynchus banksii banksii in Queensland
Calyptorhynchus banksii graptogyne in southwestern Victoria and southeastern South Australia
Calyptorhynchus banksii macrorhynchus across northern Australia.
Calyptorhynchus banksii naso in the southwest corner of Western Australia
Calyptorhynchus banksii samueli in patru zone diferite
Reproducere Papagal Banks
Masculul curteaza femela etalandu-si creasta si penele obrajilor. Isi ascunde ciocul si canta. Apoi sare si isi etaleaza coada. Femela deseori ii raspunde muscandu-l.
Imperecherea are loc, de regula, din mai pana in septembrie. Dupa imperechere perechile cuibaresc pe perioada verii din decembrie pana in februarie (pasare nativa in Australia). In functie de subspecie media este de 1-2 pui.
Clocirea si cresterea puilor are loc in cuiburile mari verticale ale copacilor inalti. De obicei sunt preferati copacii izolati.
Acelasi cuib pate fi folosit mai multi ani. Cuibul poate avea 1-2m adancime si 25-50cm diametru.
La nastere puii sunt acoperiti de un puff galben care dispare incet dupa 6-7 saptamani. In cazul micutilor se aplica legea Darwinismului, cel mai mari si mai puternic supravietuieste de obicei.
Speranta de viata este de 35-50 de ani.
Poze Papagal Banks
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume
Comentarii