Origine
Papagalul lui Bourke (Neopsephotus bourkii) este singura specie a genului Neopsephotus. A fost numit dupa generalul Sir Richard Bourke care a fost guvernator din 1831 pana in 1837.
Este originar din Australia si este destul de popular in avicultura. In SUA este destul de raspandit, el fiind accesibil.
Poate fi intalnit in literatura de specialitate sub denumirile: Bourke’s Parakeet, Bourke sau Bourkie.
Hrana Papagal Bourke
Mixul de seminte pentru aceasta specie se realizeaza din seminte pentru papagali la care puteti adauga seminte de floarea soarelui.
Pe langa acestea se mai pot oferi: ou fiert, brocoli, mar si morcov ras, porumb precum si fructe si legume care le oferim in mod constant papagalilor.
Este recomandat sa nu le dati foarte mult porumb si mai ales varsa pentru ca se pot strica usor la stomac.
La fel ca toate pasarile apa trebuie sa fie proaspata, deci schimbata zilnic si la discretie pentru ca sa isi potoleasca setea ori de cate ori este nevoie.
In natura sunt cel mai activi dimineata si seara.
Caracteristici Papagal Bourke
Penajul natural are coloarea maronie cu abdomen roz si crupa albastruie. Picioarele sunt maroniu inchis si ciocul este, de asemenea, galnen-maroniu.
Masculul are o pata albastra in frunte in timp ce femela poate avea mai mica sau deloc.
Papagalul lui Bourke este o pasare de marime medie cu lungimea de 15-22cm(7-8inch) de la cioc pana in varful cozii. La maturitate depasesc putin peste 50 de grame in greutate.
Este un papagal linistit, bland si modest, cu personalitate foarte indragita.
Nu sunt cunoscuti ca fiind o specie agresiva, nici cu pasari mai mici de statura decat ei. Prin natura lor blanda ei pot deveni tinte pentru pasarile agresive.
Reproducere Papagal Bourke
Determinarea de sex la acest papagal se poate face vizual. Masculii au coroanele maro albastre pe frunte si albastru stralucitor la aripi iar femelele adulte si puii vor avea un cap de culoare dominanta gri, totusi femelele se pot distinge deoarece au un roz mai pronuntat decat juvenilii.
Se comporta bine in captivitate, in crescatorii, nu distrug lemnul si se reproduc usor si repede. Accepta orice cuib de papagali, cu cat este amplasat mai sus cu atat le ofera o siguranta mai mare.
E indicat sa se puna mai multe cuiburi decat numarul perechilor pentru ca fiecare sa aiba de unde sa aleaga cuibul preferat.
Femela depune intre 3 si 6 oua pe care le cloceste singura intre 18-19 zile. Juvenilii parasesc cuibul cand au in jur de 4 saptamani.
Femela este cea care hraneste puii pana acestia invata sa manance singuri. In timpul in care femela cloceste ouale precum si in cel in care ii hraneste pe pui, ea este hranita de catre mascul.
In conditii bune pot trai peste 10 ani in salbaticie. In captivitate pot trai pana la 15 ani sau mai mult.
Este bine ca atunci cand va ganditi sa luati in grija un papagal sau mai bine o pereche sa va ganditi ca acestia pot sa fie alaturi 15-20 de ani.
Poze Papagal Bourke
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume
Comentarii