Ciobanesc carpatin

Origine: Romania
Grupa: Caini ciobanesti si de cireada
Greutate: 32 – 45 kg
Inaltime: 60 – 75 cm
Culori: alb, gri, alb-gri, negru
Dresaj: relativ greu, este incapatanat, dominant, independent
Ingrijire: blana lunga si deasa trebuie intretinuta
Temperament: curajos, tenace, hotarat
Sanatate: foarte rezistenti, fara probleme sanatate
Pui: 5 – 10 pui
Media de varsta: 12 – 15 ani
Alte nume: Ciobanesc Romanesc Carpatin, Romanian Shepherd, Romanian Carpathian Shepherd, Caine Ciobanesc Carpatin, Carpathian Sheepdog, Romanian Carpatin Herder, Rumanian Carpathian

Origine

Ciobanescul Romanesc Carpatin este un caine de zona alpina selectionat dintr-o rasa endemica existenta in spatiul Carpato-Danubian.Nu putem spune prea multe, referitor la istoricul rasei, datorita putinelor date istorice ce ne-au parvenit de-a lungul timpului.

Cu totii stim ca stramosii nostri daci aveau ca ocupatie vitala, pastoritul. De aici si ideea existentei unui aparator al acestor turme. Totul a fost o simpla ipoteza pana in momentul in care s-a descoperit in situl arheologic de la Poiana Doicesti, Jud. Neamt, scheletele a noua caini ciobanesti foarte asemanatoare ca forma si talie cu Ciobanescul Carpatin de astazi.

Redescoperim acelasi tip de caine ciobanesc si in Evul Mediu, in dovezile arheologice din asezarea Medievala Garvani Dinogetia precum si cele din comuna Cetateni, jud. Arges. In acelasi sens putem aminti si existenta unei cupe, datata din anul 1600 ce infatiseaza o vanatoare de urs.

Fiara este incoltita de doi caini care prin talie, prin parul semilung , forma capului, modul de purtare al urechilor si cozii, trimit la Ciobanescul Carpatin actual. In 1905, parintele Ciobanescului German, realiza un studiu asupra tuturor cainilor ciobanesti din toata Europa, existenta in zona carpatica a unei rase de sine statatoare de tip lupoid, rasa ce va fi standardizata mult mai tarziu sub numele de Ciobanesc Romanesc Carpatin.

In 1995 ia fiinta Fundatia pentru Ciobanesc Romanesc Carpatin „Strajerii”, pentru ca in 1998 alti iubitori ai rasei din Romania sa li se alature, fondand primul club de specialitate din Romania, Clubul National al Crescatorilor de Caini Ciobanesti Romanesti Carpatini (CNCCRCC).

Hrana Ciobanesc carpatin

Dupa cum probabil bine stiti ciobanescul carpatin romanesc este un caine fara pretentii cand vine vorba de mancare.

Pe munte este hranit de ciobani, dar si de posesorii de caine care prefera unul in apartament, pentru ca este un caine cu o adaptabilitate remarcabila fata de multe rase de caini atat din punct de vedere al mediului si spatiului, dar si din punct de vedere al hranei.

Daca i se asigura hrana necesara si suficienta nu prea conteaza sub ce forma vine aceasta. Poate fi hranit atat cu mancare gatita, cat si cu hrana uscata sau la conserva din magazin.

Sanatatea, bucuria si fericirea se poate citi in ochii si activitatea cainelui si mai ales in blana acestuia. Un ciobanesc carpatin sanatos este oricand gata de actiune si are o blana lucioasa si curata.

Citeste mai mult despre… Alimentatia cainelui

Aspect Ciobanesc carpatin

Sunt caini de culoare sura (gri-lupie) extrem de frumosi, vigurosi si rezistenti, de o splendoare deosebita care imbina atat de armonios supletea cu forta fizica. Pe munte, carpatinul neavand un acoperis deasupra capului, insotind in permanenta turma, a fost nevoit sa se adapateze la conditiile vitrege.

Astfel a dezvoltat un subpar dens si moale care asigura izolare termica necesara, subpar protejat la exterior de un par mai lung si drept. Pe fetele posterioare ale membrelor, parul este si mai lung, asa numitele panase si pantaloni, care ii permit carpatinului sa se aseze pe solul rece sau in zapada.

Capul este masiv dar nu greoi, cu fruntea lata si foarte putin bombata. Vazut de sus este mai larg intre urechi si se ingusteaza usor spre stop. Stopul este lin, axele cranio-faciale paralele, botul puternic, pe sectiune oval, putin mai scurt sau cel mult egal in lungime cu fruntea si nu se subtieaza spre trufa mare, lata si neagra.

Buzele sunt groase, pigmentate in negru, bine intinse pe falcile puternice, cu comisura bine inchisa; dantura foarte puternic dezvoltata cu o formula completa numeric, muscatura in foarfeca. Urechile, in forma de V cu varfurile rotunjite, nu prea mari, sunt inserate ceva mai sus de nivelul ochilor, culcate pe obraji, pot fi eventual cupate.

Ochii, migdalati, sunt destul de mici in raport cu marimea capului, asezati usor oblic, cu axele longitudinale coborand catre stop. Sunt inchisi la culoare, de nuanta brun-castanie si niciodata proeminenti. Pleoapele sunt bine intinse si de culoare neagra. Gatul este puternic, de lungime medie in raport cu lungimea trupului si formeaza un unghi de aproximativ 30 de grade cu linia spatelui.

Trunchiul este viguros, greabanul usor aparent, spate de lungime medie, drept, salele si crupa bine imbracate. Toracele este destul de lat si adanc, coborand pana la nivelul coatelor care sunt aderente la corp; coastele sunt bine arcuite, abdomenul usor ascendent. Trenul anterior.

Spata inclinata spre partea posterioara formeaza cu bratul puternic un unghi de aproximativ 100 de grade. Antebratul, de asemeni puternic, este drept si de lungime medie. Oasele metacarpiene sunt scurte, putin inclinate, labele usor ovale, compacte, masive. Privite din fata sau lateral, membrele anterioare stau perpendicular pe sol.

Labele sunt ovale, compacte, masive. Eventualii pinteni pot fi indepartati daca incomodeaza la mers. Trenul posterior. Ca si cele anterioare, membrele posterioare sunt puternice si musculoase. Privite din spate, coboara paralel pe sol. Angulatia genunchiului si a calcaiului este usor deschisa, portiunea de sub jaret este perpendiculara pe sol. Labele sunt ovale, masive, compacte. Eventualii pinteni pot fi indepartati daca incomodeaza la mers.

Coada este inserata destul de sus, ajunge pana la jaret, in repaos atarna jos, cu varful putin curbat, in actiune este ridicata pana la nivelul spatelui, iar in excitatie chiar mai sus, dar niciodata incovoiata pe spate. Parul. Cu exceptia capului si a suprafetei anterioare a membrelor, unde este scurt si neted, tot corpul este acoperit de un par abundent. Parul tector este format din fire mai lungi, drepte si aspre. Subparul este des si moale. Cel mai lung este parul din jurul gatului (coama) si de pe partea posteriora a membrelor (panase si pantaloni), precum si de pe coada.

Culoarea este lupie de diferite nuante, de regula mai deschisa pe partile delicve si mai inchisa pe partea de sus a trunchiului. Cainele poate prezenta o masca de culoare mai inchisa pe bot, fara a altera aspectul tipic. Sunt admise si marcaje sau pete de culoare alba, dar aceasta culoare nu poate fi predominanta. Marcajele sunt dispuse cu precadere in jurul gatului, intre urechi, pe labesau bot, iar eventualele pete nu intrerup covorul culorii de baza de pe roba cainelui, asfel incat imaginea de ansamblu a acestuia este de caine lupiu, nu baltat.

Pielea este de obicei pigmentata uniform, cenusiu inchis. Trufa, conturul pleoapelor si buzelor trebuie sa fie negre, chiar daca pielea este pe alocuri de culoare roz. Unghiile, de preferinta negre sau cenusii. Talia. Inaltimea minima la greaban: masculi minim 65 cm, femele minim 62 cm. Inaltimea maxima nu trebuie sa influenteze negativ mobilitatea si armonia cainelui. Mersul este degajat, cu pasul intins, membrele miscandu-se in plan vertical.

Comportament Ciobanesc carpatin

Carpatinul este un caine de paza inascut, curajos si tenace. Se remarca prin atasamentul instinctiv, neconditionat, fata de turme si fata de stapanul sau. Este un caine cu un comportament demn, calm si echilibrat, dar care atunci cand situatia o cere se transforma intr-o clipita intr-un veritabil luptator, extrem de rapid, agil si puternic, inflacarat de dorinta de a-si apara stapanul chiar cu pretul vietii. Este un caine extrem de tenace si hotarat.

Caine de tip lupoid, puternic dar niciodata greoi, dispune de un miros si o agerime extraordinare, simte salbaticiunea de la mare distanta si ii iese in cale de fiecare data. Pe munte doar cei mai puternici si hotarati supravietuiesc. Totodata carpatinul este un caine fara mofturi, adica nu este deloc un caine pretentios, manca aproape orice, perfect adaptabil la conditiile climaterice din tara noastra, fiind in acelasi timp un bun caine de familie.

Tin sa remarc dragostea si atasamentul acestei rase fata de copii, suportand cu stoicism micutilor pui de om toate micile rautati…

O intamplare cu un cioban care si-a aflat sfarsitul tragic pe munte, cand a fost gasit dupa patru zile cei doi carpatini ai sai se luptau sa alunge corbii din preajma cadavrului, nemancati si fara apa de atata timp, nu au plecat, au ramas credinciosi pana la capat aceluia care le-a fost stapan si pe care l-au iubit mai presus de suferinta proprie. Ramane doar sa ne inchipuim lupta dusa de cei doi carpatini in timpul noptilor, cand s-au luptat cu fiarele salbatice, tinandu-le pe acestea departe de trupul neinsufletit al celui cu care au impartit codrul de mamaliga…

Dresaj Ciobanesc carpatin

Este un caine frumos, robust, rezistent la efort, dar destul de incapatanat. Are un caracter puternic, independent, adeseori dominant. Instinctul de paza, innascut, este foarte bine dezvoltat. Iubeste miscarea si are nevoie de spatiu. Este un foarte bun companion, atasat familiei, dar nu foarte sociabil, manifestand reticenta fata de straini. Este destul de greu sa-i castigi increderea si prietenia.

Ca metode folosite pentru dresajul ciobanescului carpatin pot fi folosite recompensele verbale, mangaierile si mancarea. Are un instinct de vanatoare redus, asa ca este prea putin interesat de jucarii, minge, etc. Raspunde destul de bine la comenzi, avand o capacitate de invatare medie. De fapt aceasta este impresia pe care o da, pentru ca este un incapatanat tenace.

Pentru Carpatin merge foarte bine dresajul de disciplina si cel de paza. Nu sunt potrivite agility, salvare, vanatoare, mondioring sau IPO. Pentru ultimele doua, este necesara o muscatura ferma. Cainele ramane acolo, nu da drumul. Carpatinul este un caine rustic si are o tactica asemanatoare lupului: musca, sfasie si se retrage, pregatindu-se pentru un nou atac.

Este bine sa cunoasca un minimum de comenzi. Un dresaj de disciplina se incepe la 5-6 luni. Cainele invata mersul la pas, comanda de interdictie „nu!”, precum si celelalte: „sezi!”, „culcat!”, „asteapta!”, „aici!”, „liber!”. Pentru paza se lucreaza de la un an. Poate face paza de teritoriu sau de obiectiv, raspunzand la comenzile de „atac!”, „lasa!”, „aici!”. Sa nu uitam instinctul puternic de paza al Carpatinului! Sexul cainelui nu este important din acest punct de vedere.

Câinele Saint Bernard: Caracteristici și personalitate a celui mai iubit câine

Plătica - unde trăiește și cum se gătește

Pelinul - cum se consumă și ce proprietăți are?

Cum identifici o melodie cu telefonul daca nu ști titilul sau cântărețul

Smoothie din fructe sau legume - Cele mai delicioase rețete de shake-uri

Citeste mai mult despre… Dresajul cainelui de companie

Particularitati Ciobanesc carpatin

Este reprezentata de acele exemplare care au o textura a parului compusa din subpar moale si des si par tector semiaspru; impreuna formeaza o imbracaminte abundenta, protejand animalul de frig, dar si de umezeala produsa de ploaia si ninsorile la care de regula este expus.

Ansamblul de par si subpar este mai lung in jurul gatului – coama – si pe partea din spate a membrelor, formand panasele si pantalonii. Culoarea este cenusie, sur-lupie sau vanata, uneori cu spicul parului negru sau cu masca neagra; poate avea marcaje albe pe cap, piept sau membre, fara ca aceste marcaje sa fie predominante. Nu este o rasa molossoida.

Defecte eliminatorii – prognatism, brevignatism, monorhidie, criptorhidie, fenomene de albinism, ochi puternic depigmentati sau de culori diferite, vicii grave de comportament (agresivitate sau timiditate excesive), talie sub 60 cm la masculi sau 57 cm la femele.

Boli Ciobanesc carpatin

Cand vorbim despre caini ciobanesti romanesti putem spune ca toate aceste rase cuprind caini robusti si foarte rezistenti care prezinta rareori probleme de sanatate. Putem intelege aceasta valorizand faptul ca la aceste rase canine inca primitive sub aspectul puritatii descendentei, un rol important in selectie l-a avut, de-a lungul secolelor, rezistenta dovedita la imbolnaviri, disponibilitatea la efort, puterea de munca etalata, exemplarele cu diferite defecte sau cu un sistem imunitar fiind rapid eliminate.

Dintre bolile cu determinism genetic care se pot intaini la cainele Ciobanesc Carpatin ( si in general la ciobanestii romanesti) amintim afectiunile osteoarticulare (displazia coxofemurala, panosteita, osteodistrofia hipertrofica etc.).

Osteodistrofia hipertrofica este o boala osoasa care, in cazul unei cresteri rapide, apare la varsta de 3-6 luni. Caracteristici: pierderea poftei de mancare, stari febrile repetate, aparitia schiopatatului, manifestarea suferintei provenite din articulatii dureroase (acestea sunt calde si umflate). Leziunile apar in general la articulatiile de la coapse, coate, genunchi.

In cazul osteocondrozei, articulatiile sunt umflate si apare schiopatatul. In dezvoltarea bolii pe parcursul procesului accelerat de crestere inregistrat in segmentul de varsta 3-18 luni, un rol deosebit de important il are, asa cum am mai precizat, calitatea si continutul nutritiei. Distrugerea cartilajului articular se datoreaza unor oase slabe, care nu pot sustine adecvat cartilajul. Prin urmare, sunt afectate functiile celulelor de cartilaj aflate in dezvoltare.

Pe parcursul dezvoltarii displaziei de sold se modifica echilibrul dintre dezvoltarea articulatiilor soldului si cresterea in greutate in urma careia apare incongruenta (intre capul femural si cavitatea acetabulara exista o discrepanta). Articulatiile coxofemurale slabesc, apoi se dezvolta artrita care, mai tarziu, poate avea urmari grave.

Panosteita este o stare temporara, uneori denumita popular „dureri de crestere”. Simptomele sunt schiopatura, dificultatea cainelui de a se ridica din culcat sau de a sari, durerile si schiopatura mutandu-se de la un membru la altul. Manifestarile apar la varsta de 4-18 luni si de obicei dispar pe la 2 ani. Perioadele lungi de repaus si evitarea angrenarii cainelui afectat in exercitii si miscari de amploare (atunci cand acestea ii provoaca in mod evident disconfort sau suferinta) reprezinta cel mai important remediu la dispozitie.