Capibara

Capibara

Cunoscuta si ca chigwire, carpincho, porcul de Guineea gigantic de apa sau simplu, porcul de apa, capibara (Hydrochoerus hydrochaeris) este cea mai mare rozatoare din lumea, in viata.

Este strans inrudit cu agouti, chinchillele si porcusorii de Guineea. Ceea ce este foarte interesant este faptul ca acest animalut seamana izbitor cu personajul d-nul Spock din Star Trek.

Acest rozator semiacvatic traieste in mlastini, balti, dar si in paduri, in apropierea iazurilor, lacurilor si raurilor. El poate fi gasit in America Centrala si de Sud.

Numele de capibara provine din dialectul guarani, limba unei populatii din America de Sud si se traduce ca „stapanul ierbii”. In acelasi timp, Hydrochoerus hydrochaeris, in limba greaca inseamna „porc de apa”.

Desi, in prezent, disparuta, odata a existat o specie de capibara mai mare cunoscuta sub denumirea stiintifica de Neochoerus pinckneyi.

Fosilele altor rozatoare care aveau de 8 ori dimensiunea capibarei moderne, au fost denumite neoficial „capibare”, dar, in realitate, ele erau dinomide inrudite cu pacarana. Exista, de asemenea, si o capibara „mai mica”, Hydrochoerus isthmius.

Capibara traieste pe pajistile inalte din apropierea raurilor, mlastinilor si lacurilor din regiunile tropicale ale Americii de Sud (Columbia, Venezuela, cele doua Guiane, Peru, Brazilia, Paraguay, Suriname, nord-estul Argentinei si Uruguay) si ale statului Panama.

Nu este niciodata intalnit departe de cursurile de apa si este un inotator excelent care adesea este nevoit sa plonjeze in apa pentru a scapa de pradatori. Ei cutreiera prin locurile unde vietuiesc de circa 10-20 hectare.

Hrana Capibara

Capibarele sunt mamifere erbivore; ele se hranesc cu plante acvatice, diferite vegetale, fructe si cereale. Dupa ce termina de mancat, capibara se va intinde la soare pe malul apei, relaxandu-se.

Ca toate rozatoarele, cei doi dinti din fata (incisivii) continua sa creasca pe tot parcursul vietii animalului, astfel ca, pentru a-si toci dintii, capibara trebuie sa rontaie si sa mestece.

Capibara are un sistem digestiv extrem de eficient care sustine animalul in timp ce 75% din dieta lui cuprinde numai 3-6 specii de plante. O capibara poate consuma pana la 2,7-3,6 kg de vegetale pe zi.

Ca si porcusorii de Guineea, capibarele sunt animalute coprofage, ceea ce inseamna ca-si consuma propriile fecale ca o sursa de flora bacteriana intestinala, pentru a contribui la digerarea celulozei din iarba care face parte din dieta lor normala, cat si pentru a extrage cantitatea maxima de proteina din hrana lor.

In plus, ele isi pot regurgita hrana pentru a o rontai din nou, situatie similara cu cea intalnita la vacile care-si mesteca rumegatul. Acest „traseu” nu este urmat in fiecare zi.Comportament Capibara

Capibara este o creatura blanda care va reproduce un sunet jos ca un parait atunci cand este fericita.

Un excelent inotator, capibara se scufunda si poate ramane sub apa pentru o perioada de pana la 5 minute fara sa iasa la suprafata. Daca este cazul, capibara poate chiar dormi sub apa, doar cu narile la suprafata apei.

In timpul amiezii, pe masura ce temperaturile ambientale cresc, capibara se va balaci in apa pentru a se racori si apoi va paste dupa-amiaza tarziu si la inceputul serii. Ele dorm putin, de obicei, motaind in timpul zilei.

Un animal sociabil, capibara este singura rozatoare care traieste in „turme” mici, formate din 10-20 indivizi, dintre care un mascul dominant (care va avea o glanda odoranta dezvoltata la nivelul nasului folosita pentru a-si imprastia mirosul pe ierburile prezente in teritoriul sau de viata) cu 2-3 femele cu puii lor.

Capibarele comunica prin intermediul unei combinatii de diferite sunete si substante odorante. Capibarele sunt foarte vocale, emitand torsuri (asemanatoare celor intalnite la feline) si latraturi de alarma, suieraturi, pocnituri, tipete stridente, guitaturi si grohaituri.

Aspect Capibara

Capibarele au corpuri greoaie, in forma de butoi, lipsite de coada. Capul capibarei este dezvoltat atat in lungime, cat si in latime si se termina cu un bot bont, asemanator celui de cal si in partea opusa, cu un gat scurt si gros. Urechile sunt mici.

Capibara are ochii mici si negri, dispusi aproape de varful capului. Maxilarele late poarta cei 20 de dinti ai capibarei, cei din fata (incisivii) avand crestere continua.

Membrele anterioare sunt mai scurte decat cele posterioare si se termina cu degete (4 la cele din fata si 3 la cele din spate) unite printr-o membrana interdigitala (asemanatoare labelor de rata), de mare ajutor la inot.

Fiecare deget se termina cu cate o gheara sub forma de copita (sau onglon). Blana capibarei este formata din fire de par subtiri, aspre si de culoare maron roscat pe zonele dorsale si maron galbui pe zonele ventrale (abdomen), care se usuca repede.

Capibara adulta poate atinge o lungime de pana la 130 cm si cantareste circa 45-65 kg. Femelele sunt un pic mai corpolente decat masculii. Inaltimea capibarei este in jur de 50 cm.

Reproducere Capibara

Capibara atinge maturitatea sexuala in jurul varstei de 18-22 luni si se imperecheaza numai atunci cand conditiile de viata sunt perfecte, respectiv, o data pe an (in cazul populatiei din Brazilia) sau pe tot parcursul anului (in Venezuela si Columbia). Sezonul ploios (aprilie-mai) marcheaza apogeul perioadei de imperechere. Masculul urmareste femela si o monteaza cat aceasta ajunge in apa.

Perioada de gestatie la capibara este de circa 130-150 zile. Fatarea are lor pe uscat, iar femela se realatura grupului din care face parte in decurs de cateva ore de la nastere. Atunci cand se vor putea deplasa, puii se vor alatura si ei grupului. Femelele dau nastere de la unul la opt pui (in medie, 4). Nou-nascutii cantaresc in jur de 1 kg; sunt acoperiti cu par si pot vedea inca de la nastere.

In circa o saptamana de la nastere, puii pot manca iarba, dar vor continua sa suga – atat de la propria mama, cat si de la celelalte femele in lactatie din grup – pana sunt intarcati in jurul varstei de 16 saptamani.

Atunci cand se vor alatura grupului din care fac parte mamele lor, puii vor forma un grup propriu in cadrul familiei. Sezonul ploios, respectiv, din aprilie si pana in mai, marcheaza apogeul sezonului de imperechere.

Ca si in cazul altor rozatoare, incisivii capibarelor cresc continuu pentru a compensa tocirea constanta a acestora in urma consumarii ierburilor; molarii lor, de asemenea, au o crestere continua.

Cand este complet dezvoltata, capibara va avea blana formata din fire de par aspre care sunt dispuse ici si colo pe pielea ei, ceea ce face ca acest animalut sa fie predispus arsurilor solare si insolatiei. Pentru a preveni aceste probleme, ele se rostogolesc prin noroi pentru a-si proteja pielea de soare.

Capibara este vanata de jaguari, caimani, oceloti, vulturul-harpie, serpii mari (ca de exemplu, anaconda), precum si de catre oameni (care mananca capibara).

Cand se simte amenintata, capibara intra apa facand uz de aptitudinile ei de inotator puternic. In ceea ce priveste interactiunea cu omul, capibarele sunt blande si de obicei, le vor permite oamenilor sa le mangaie si sa le hraneasca din palma.

De asemenea, in zonele in care capibarele traiesc, ele sunt vanate de catre bastinasi pentru pieile si carnea lor. Carnea lor se spune ca ar semana si ar avea un gust similar celei de porc. Carnea de capibara este lasata la zvantat si se sareaza, apoi este transata si asezonata.

Considerata o delicatesa, carnea de capibara este, adesea, servita cu orez si banane.

Populatiile de capibara sunt considerate stabile in aproape tot arealul ei geografic, dar vanarea lor in anumite regiuni a redus drastic numarul acestora.

Speranta de viata a capibarei este de 8-10 ani in captivitate. In salbaticie, foarte putine capibare ajung la aceasta varsta datorita animalelor de prada.

Poze Capibara

Stiati ca ..

  • Capibara este in inotator si un scofundator foarte bun
  • Cel mai mare capibara traieste in america de sud si poate avea greutatea de 100kg.
  • Capibara este cel mai mare rozator de pe pamant

Bibliografie

Comentarii
Toate comentariile

Comentarii