Aardvark

Areal: Africa
Habitat: savane, pasuni
Hrana: Furnici si termite
Marime: 1 – 1.3 m
Greutate: 40 – 65 kg
Viteza: 40km/h (26mph)
Culori: gri-crem
Reproducere: 1 pui
Pradatori: Leu, hiena, leopard
Traieste: solitar
Media de varsta: 15 – 20 ani
Particularitati: are limba de 30 cm lungime

Aardvark-ul (Orycteropus afer) este un animal nocturn de marime medie nativ in Africa. Face parte din Orycteropus, familia Tubulidentata. Hoinareste prin zonele joase ale continentului, preferand sa ocoleasca zonele cu piatra.

Traieste in zonele sub-sahariene cum ar fi savanele, pasunile sau terenurile cu arbusti unde poate gasi hrana preferata.

Aardvark inseamna „porc de pamant”. Este numit astfel datorita obiceiurilor sale. Aardvark-ul nu este inrudit cu porcul. Mai multe in comun are cu elefantul. Aardvark in limba greaca inseamna „a sapa cu piciorul”.

Furnicarii, cum mai sunt cunoscuti, pot fi intalniti in literatura straina si de specialitate sub urmatoarele denumiri: aardvark, ant bear, earth hog sau ant eater.

Hrana Aardvark

Aardvark-ul sau furnicarul este o creatura nocturna si solitara care se hraneste aproape exclusiv cu furnici si termite. Singurul fruct pe care il consuma este castravetele Aardvark. Se poate spune ca Aardvark-ul si castravetele au o relatie simbiotica.

Acesta mananca fructul si isi face nevoile langa visuina unde creste alt castravete datorita solului fertil. Timpul in care semintele castravetelui le petrec in burta le ajuta sa fertilizeze si are umiditate.

Iese dimineata si seara in cautare de hrana si strabate distante considerabile de la 10 la 30 de km. In timp ce cauta hrana tine nasul cat mai aproape de pamant si urechile indreptate inainte. Cand detecteaza o colonie de furnici sau termite sapa cu picioarele din fata pastrand urechile in pozitie verticala pentru a asculta daca se apropie predatori. Odata ajuns la prada poate consuma pana la 50.000 de furnici intr-o noapte.

Caracteristici Aardvark

Seamama cu porcul datorita nasului lung cu care obisnuieste sa caute mancare si a corpului robust, vizibil arcuit. Corpul este acoperit de peri rari si aspri. Membrele sunt de lungime medie, cele din spate fiine mai lungi. Picioarele din fata au patru degete, degetul mare (pollexul) lipsind.

Un furncar cantareste de obicei intre 60 si 80 de kg. Lungimea este cuprinsa intre 105 si 130 de cm, dar poate ajunge si la lungimi de peste 2m. Atunci coada depaseste 70cm. Are culoarea gri, dar si-o schimba deseori in maro-roscat din cauza solului.

Blana este rara si subtire, protectia principala a animalului fiind pielea care este tare si groasa. Pe cap si coada parul este foarte scurt, pe corp mediu, iar pe picioare este cel mai lung. Parul din jurul narilor il ajuta sa filtreze mirosul de particulele de praf sau de pamant. Coada este groasa la baza si se subtiaza treptat spre varf.

Aardvark-ul are mai multe caracteristici unice. Capul alungit este sustinut de un gat scurt si gros la capatul caruia se gasesc narile. Caracteristica cea mai evidenta este dentitia. In loc de a avea o cavitate bucala ca majoritatea animalelor acesta are dintii doar pe partea din spate a gurii si sunt unici prin prezenta unor coloane.

Numarul acestor coloane depinde de marimea dintelui si de varsta animalului. Dintii nu au smalt. Acestia cresc in continuu. Alta caracteristica unica este nasul.

Acesta are par pe partile laterale si se misca cu ajutorul muschilor mimici. Nasul este format din mai multe oase decat orice alt mamifer. Gura este mica si tubulara. Limba este lunga si subtire, aproximativ 30 de cm. Urechile sunt foarte eficiente. Ochii sunt destul de mici pentru un cap asa mare.

mestecatul nu este foarte important pentru Aardvark. Sistemul digestiv are secretii puternice. Atat masculii cat si femelele au o glanda anala care dezvolta un miros foarte puternic din fecale. Glandele salivare sunt foarte dezvoltate ceea ce este bine pentru ca limba este mentinuta lipicioasa.

Se ascund in vizuini subterane intunecate pentru a evita orele caniculare si vremea calda. Evita terenul stancos pentru ca nu-si poate face vizuina, este greu de sapat.

Pradatorii sai naturali sunt leii, leoparzii, hienele si pitonii. Unii localnici ii vaneaza pentru carne. Aardvark-ul fuge in zig-zag cand se simte amenintat, iar daca trebuie sa lupte vor lovi cu ghearele. Daca se simt stresati sau trebuie sa sape pentru dintr-un tarc sa zicem, o pot face foarte repede.

Aardvark-ul este un animal relativ tacut, un bun inotator si un bun sapator. Poate sapa 1m in 5 minute. Vizuinele pot avea mai multe intrari si lungimi de 13 metri. Vizuinele pot fi destul de mari incat poate intra si un om. Vizuinele sunt schimbate periodic. Cum in Africa umbra este cautata alte animale vin sa ocupe vizuinele lasate libere(pitoni, soparle, hiene, manguste sau bufnite). Fara aceste ascunzatori multe animale nu ar rezista.

Subspecii:
Orycteropus afer afer
O. a. adametzi
O. a. aethiopicus
O. a. angolensis
O. a. erikssoni
O. a. faradjius
O. a. haussanus
O. a. kordofanicus
O. a. lademanni
O. a. leptodon
O. a. matschiei
O. a. observandus
O. a. ruvanensis
O. a. senegalensis
O. a. somalicus
O. a. wardi
O. a. wertheri

Reproducere Aardvark

Masculul si femela Aardvark fac pereche decat in sezonul de imperechere. Dupa o gestatie de sapte luni puiul cantareste aproape 2 kg. El este nascul in lunile mai-iulie. Dupa trei saptamani isi tine urechile drepte.

Dupa 5-6 saptamani incepe sa-i creasca parul pe corp. La varsta de doua saptamani isi poate insoti mama la vanatoare si la 9 saptamani mananca termite. Pana la varsta de 3 luni este intarcat.

La varsta de 6 luni isi poate sapa propriile vizuini, dar de cele mai multe ori ramane alaturi de mama pana in urmatorul sezon de imperechere.

Marutitatea sexuala o atinge la varsta de 2 ani.