Babuinul

Babuini la joaca:

Strigatul Wa-hu:

Origine

Babuinii pot fi intalniti in Africa si Asia si fac parte din genul Papio. Exista cinci specii de babuini recunoscute: Babuinul chacma, Babuinul de vest (Babuinul Rosu sau de Guineea), Babuinul Hamadryas, Babuinul Galben si Babuinul masliniu.

Unii cercetatori sustin ca ar trebui sa fie recunoscute cel putin inca doua specii de babuin printre care babuinul Kinda.

Cunostintele actuale detinute despre aceste specii sunt insuficiente pentru a lua o hotarare.

Hrana Babuin

Babuinii sunt animale terestre care traiesc pe sol si vietuiesc in savane intinse, paduri, dealuri intinse din intreaga Africa.

Sunt omnivore, dar in cea mai mare parte dieta lor este vegetariana, mancand ocazional insecte sau pesti, crustacee, iepuri, pasari, antilope mici.

Sunt active pe timpul silei, dar si noaptea la intervale neregulate. O parte din hrana si-o procura culegand-o, preferand diverse fructe.

De foame pot ataca in grup asezarile umane lasandu-i pe oameni fara capre sau oi.

Aspect Babuin

Toti babuinii au botul lung, puternic, cu falci grele, canini ascutiti. Blana este deasa peste tot, excepti facand doar boptul si coada scurta.

In toate speciile de babuini exista un dimorfism social destul de pronuntat, de obicei ca marime, dar uneori de culoare sau de dezvoltare a caninului.

Principalul dusmani ai babuinilor sunt oamenii, leii, hienele si leopardul. Masculii incearca de multe ori sa le tina piept cascand gura, aratandu-si coltii si facand diverse gesturi cu scopul de a intimida intrusul. Babuinii in captivitate traiesc pana la 45 de ani, iar in salbaticie speranta de viata este de 30 de ani.

Babuinul are o lungime de 60 – 80 cm, o coada de 50 – 80 cm si o greutate de 15 – 30 kg.

Comportament Babuin

Cei mai multi babuini traiesc in grupuri ierarhice. Grupul variaza intre 5 si 250 de indivizi,in functie de specie, perioada anului, in cele mai multe cazuri grupurile au in jur de 50.

Babuinii de savana formeaza haremuri, un mascul la patru femele. Ei recruteaza femelele de mici, inainte sa fie apte pentru reproducere.

Ierarhia interzice ca un mascul mai tanar sa se reproduca cu femelele altuia decat in cazul in care acesta nu mai face parte din grup sau moare.

Reproducere Babuin

Babuinii sunt gelosi. Masculii isi pazesc cat de bine pot femelele, iar cand acestea se indeparteaza prea mult le musca. Uneori se ajunge la lupta agresiva intre masculi.

Ei casca gura etalandu-si fiecare coltii, iar unii castigatori iau ca trofeu o femela din haremul invinsului. Comportamentu babuinilor variaza foarte mult. In grupurile mixte de savana fiecare individ se poate imperechea cu un alt individ.

Luptele intre masculi din clase sociale diferite nu este este un lucru neobisnuit. In aceasta perioada ei incearca sa castige prietenia femelelor ajutand la curatire sau aducandu-le diverse alimente.

O felema pregatita de imperechere se apropie de mascul aratandu-i fundul. Acesta poate insemna un gest de acceptare sau supunere. Acest gest este facut uneori si de masculii mai tineri in lupta cu cei mai experimentati. Ca sa scape se supun acceptandu-si infragerea.

Femelele dau nastere in fiecare an la un singur pui dupa sase luni de gestatie. Puiul cantareste apriximativ 1 kg la nastere. Mai multe femele vor imparti sarcinile.

Dupa aproximativ un an sunt intarcati atingand matirutatea sexuala incepand cu varsta de 5 ani pana cel tarziu la 8 ani.

Masculii parasesc grupul inainte de a atinge maturitatea sexuala in timp ce femelele raman in grupul nativ pe toata perioada vietii lor.