Origine
Pisica de stuf (Felis chaus) face parte din genul Felis, familia Felidae. Este o pisica de marime medie nativa din Asia. Arealul sau de raspandire se intinde din sudul Chinei pana in Asia Centrala. In India este cea mai raspandita si comuna.
Din cauza smocului mic de par de pe ureche i se mai spune Rasul de jungla, cu toate ca specia nu face parte din genul Lynx.
Poate fi intalnita in Egypt, Asia, Sri Lanka si India. In India s-a adaptat cel mai bine, poate fi vazut chiar si in stepele cele mai aride. Prefera zonele umede cu stuff inalt in care se poate ascunde usor.De asemenea ii place stuful de pe malurile raurilor. Nu se adapteaza bine la climatele reci. In ciuda adaptarii la zonele mlastinoase si cu stuff nu o gasiti in padurile tropicale. A fost vazuta de la nivelul marii pana la altitudini de peste 2500 de metri pe muntii Himalaya.
De obicei prefera zonele joase. Frecventeaza si zone deschise si adesea apar pe langa locuintele oamenilor in cautare de hrana.
Desi populatia este in scadere inca nu este pe cale de disparitie. Datorita suprafetei mare pe care se intinde teritoriul acestei pisici au aparut variatii geografice. Desi au fost gasite dovezi de mumii de pisica in egiptul antic, pisica de stuff nu a fost domesticita niciodata. Se poate sa se fi incercat domesticirea ei pentru controlul rozatoarelor.
Astazi numarul pisicilor de stuff este in scadere datorita distrugerii habitatului si interventiei omului. S-au creat zone agricole pe teritoriul lor si oamenii le vaneaza sau le otravesc pentru a scapa de ele. In Afganistan sunt considerate rare si pe cale de disparitie.
In momentul asta pisica de stuff (jungle cat) este cea mai numeroasa specie a genului Felis, dar din pacate numarul este in scadere.
Pisica de stuff mai este cunoscuta si ca: Swamp Lynx, Swamp Cat, Reed Cat, Jungle Cat.
Hrana Pisica de stuf
Se hraneste cu reptile (broaste testoase), pasari, serpi, peste si amfibieni. Vaneaza in mlastini, pe malurile raurilor si pe tarmuri.
Se mai hraneste cu rozatoare (veverite), iepuri de camp si pui de porci mistreti.
Pisicile din apropierea locuintelor umane se hranesc in special cu gaini si rate. Cele din apropierea raurilor cu peste dupa care se scufunda la adancimi mici.
Aspect Pisica de stuf
Pisica de stuf are lungimea de 50-94cm, coada de 20-30cm, inaltimea de 35cm si greutatea de 5-15kg. Datorita teritoriului mare care il ocupa, pe suprafata mai multor tari, se disting mai multe tipuri de culoare a blanii a subspeciilor: galben-gri, roscat-maroniu sau maroniu-gri. Tot in functie de teritoriu variaza si greutatea. A se observa diferenta destul de mare. La pui se pot vedea dungi verticale care dispar odata ce pisica devine adult.
Femelele sunt usor mai mici decat masculii. Picioarele sunt destul de lungi in raport cu corpul, iar fata este alungita. Urechile sunt mari. La varful cozii are cateva inele de culoare inchisa.
Este cea mai mare specie din genul Felis. Are un smoc de par pe urechi si o coada relativ scurta. Din cauza smocului de par de pe urechi si a cozii scurte este deseori asemanata, confundata si uneori numita drept ras.
Capul este ceva mai rotund decat la alte specii de pisica. Urechile sunt relativ lungi si late la baza. Iarna blana tinde sa se faca gri. Urma labei are amprenta de 6x5cm.
Are ghearele de la picioare egale ceea ce ii da un avantaj la urcarea si coborarea din copaci. Poate cobora la fel de usor pe cat urca.
Subspecii:
Felis chaus chaus
Felis chaus affinis (Gray, 1830) − in regiunea Himalaya de la Kashmir si Nepal pana la Sikkim si Yunnan.
Felis chaus kutas (Pearson, 1832) − din Bengal pana la Kutch.
Felis chaus nilotica (de Winton, 1898) − Egypt.
Felis chaus furax (de Winton, 1898) − Palestine, sudul Syriei si Iraq.
Felis chaus maimanah (Zukowsky, 1914) − nordul Afghanistanului si sudul raului Amu Darya.
Felis chaus fulvidina (Thomas, 1929) − in sud-estul Asiei de la Myanmar si Thailand pana la Laos, Cambodia si Vietnam.
Felis chaus prateri (Pocock, 1939) − India si Sindh
Felis chaus kelaarti (Pocock, 1939) − Sri Lanka si sudul Indiei, la sud de raul Kistna.
Felis chaus oxiana (Heptner, 1969) − in dreapta raului Amu Darya, raul Vakhsh River pana in valea Gissar Valley.
Comportament Pisica de stuf
Pisica de stuff este un animal solitar. Isi cauta adapost in vizuini abandonate, scorburi, printre pietrele din mlastina sau in zonele cu stuf foarte des. Perioada cea mai activa este ziua. Noaptea este mai putin intalnita.
In perioadele reci mai sta la soare, facand bai de soare, pentru a se incalzi. In fiecare zi merg 3 – 6km in functie de disponibilitatea hranei. Teritoriul este marcat cu urina si mirosul propriu.
Desi isi petrece mare aparte a timpului pe pamant se poate urca in copaci cu usurinta. Cand sunt la vanatoare isi foloseste toate simturile, dar in special vazul, auzul si mirosul. Alergarea se face in zig zag.
Trece prin rauri si balti pentru a pierde urma dusmanilor cum sunt oamenii, cainii si alte animale. Sunt greu de imblanzit, chiar si in captivitate de la varsta frageda.
Ca majoritatea felinelor modalitatea preferata de vanatoare este urmarirea si ambuscada asupra prazii. Se ascunde in papuris, in iarba inalta sau dupa boscheti. Este o pisica energica care sare dupa pasari care trec in zbor la inaltime joasa. Poate alerga cu viteza de peste 30km/h si rar urmareste prada care scapa primului atac.
Principalii competitori sunt sacalul si pisica de padure. Sunt urmariti de crocodili, ursi, lupi si alte feline mari ca tigri. Cand se simte amenintata pisica de stuff scoate ragete mai mici, un lucru iesit din comun pentru o pisica. A fost vazuta inotand distante de 1.5km o singura data.
S-au intamplat cazuri in care o pisica de stuff sa atace oameni care treceau pe teritoriul ei in apropierea ei. In multe cazuri sar asupra tintei si apoi se retrag daca tinta este prea mare. Atacurile nu sunt periculoase pentru oameni, nu necesita ingrijire medicala.
Reproducere Pisica de stuf
Femelele devin mature din punct de vedere sexual la varsta de aproape un an. Estrul tine din luna ianuarie pana la jumatatea lunii aprilie. In Turkmenistan imperecherea are loc in lunile ianuarie si februarie. Femela da nastere la 3-5 pui.
Uneori daca are destula hrana are si doua nasteri pe an. Perioada de gestatie dureaza 60-70 de zile. Pentru un animal de marimea sa perioada de gestatie este destul de mica.
Inainte de nastere femela pregateste locul (vizuina, scorbura, pat de verdeata in papuris, etc.).
La nastere puii cantaresc intre 50 si 150 de grame. Acestia sunt mai mici in salbaticie decat in captivitate. Se nasc orbi si dependenti de mama. Ochii incep sa se deschida dupa doua saptamani. Incep sa mearga dupa 3-4 saptamani si sunt intarcati la varsta de 3 luni.
Masculii nu participa la cresterea puilor, dar in captivitate au aratat atentie si protectie pentru ei. Puii incep sa vaneze dupa sase luni si devin independenti incepand cu varsta de noua luni.
Daca in captivitate media de varsta la pisica de stuff este de 10-12 ani, in salbaticie s-au intalnit exemplare care au atins 20 de ani.
Poze Pisica de stuf
Stiati ca ..
- Pisica de stuf rage.
- Poate sa inoate distante de 1,5km fara pauza
- Poate sa coboare din copaci la fel de usor cum urca.
Vezi si 16 cele mai inteligente animale