Tapirul

Tapirul
  • Areal: America si Asia
  • Habitat: padurile tropicale
  • Hrana: Ierbivor
  • Marime: 100-150cm
  • Greutate: 150-300kg
  • Viteza: 48km/h (30mph)
  • Culori: Alb, negru, maro, gri
  • Reproducere: 1 pui
  • Pradatori: Pisica salbatica, crocodilul
  • Traieste: solitar
  • Media de varsta: 20 – 25 ani
  • Particularitati: Nas lung si flexibil

Origine

Acest animal numit Tapir (Tapirus americanus si indicus) este un mamifer asemanator cu porcul salbatic, care apartine familiei Tapiridae. Acesta traieste in padurile tropicale din America Centrala si de Sud si sudul Asiei. Exista patru specii de Tapir, dintre care trei sunt native padurilor tropicale din America, iar cealalta este nativa padurilor tropicale din Asia.

Tapirul este ruda cu rinocerii si caii. Masculii Tapir se numesc tauri, femelele se numesc vaci, iar puii vitei. Cele patru specii ale tapirului sunt: Tapirul Brazilian (Tapirus terrestris), care se gaseste in America de Sud; Tapirul lui Baird (Tapirus bairdii), care traieste in insulele Belize; Tapirul de munte (Tapirus pinchaque), care traieste in Muntii Anzi, si Tapirul Malayezian sau Asiatic (Tapirus indicus), care traieste in Sud-estul Asiei.

tapirii traiesc pe pamant din preistorie, de atunci trebuind insa sa supravietuiasca in conditii vitrege, fiind vanati de oameni, dar si de alte animale carnivore mai mari sau mai puternice. Doar cateva triburi indiene (in special din America de Sud) refuza sa ucida tapirii, deoarece ii considera animale sfinte.

Specia tapirilor se imparte in patru mari rase, clasificate dupa zonele in care traiesc, dar si dupa anumite caracteristici. Astfel, exista tapirul de campie (tapirus terrestris), numit si brazilian sau sud-american, care traieste in padurile tropicale din America de Sud, cel care apare in multe dintre miturile si legendele indiene.

Ruda sa care traieste la inaltimi mai mari a fost numita tapirul de munte (tapirus pinchaque), intalnit pe platourile inalte din Columbia, Ecuador si Peru. Ambele rase sufera din cauza despaduririlor din zonele amintite.

Tot in America de Sud mai traieste si tapirul baird (tapirus bairdii), in special in sudul Mexicului si pe cateva zone restranse din Columbia. Este al doilea ca marime din specia sa, dupa tapirul indian, dar si cel mai mare mamifer terestru din Mexic.

Iar „uriasul” familiei, tapirul indian (tapirus indicus) sau asiatic populeaza sud-estul Asiei si reprezinta rasa care a rezistat cel mai bine – destui ani – in conditiile din rezervatii si chiar in parcurile zoologice.

Hrana Tapir

Tapirii sunt ierbivori si se hranesc cu plante de apa, fructe si muguri, uneori si cu crengute si frunze. Un Tapir poate consuma pana la 40 de kilograme de vegetatie intr-o zi. Sunt animale destul de precaute, de obicei chiar sperioase, intrand rareori in conflict cu alte specii.

De altfel, ei prefera sa se ascunda ziua si sa isi caute hrana dupa apusul soarelui, cand nu este foarte riscant sa fii vazut de pradatori. Pe intuneric, tapirii cauta suprafetele acoperite cu iarba sau pe care cresc arbusti si tufe, din care se infrupta pe saturate.

Mananca frunze, muguri, seminte si fructe – aproape orice le ofera vegetatia din teritoriul pe care traiesc, ba chiar si plante acvatice, asemanatoare algelor. La aceste delicatese din apa pot ajunge datorita faptului ca sunt si foarte buni inotatori, zbenguiala prin namol fiind una dintre „distractiile” lor preferate.

Aspect Tapir

Aceste animale masoara intre 1.8 si 2.5 metri lungime, in functie de specie, cel mai mare fiind Tapirul Malayan si cel mai mic Tapirul de munte. Greutatea lor variaza intre 180 si 320 de kilograme. Blana lor are parul scurt si are culoarea maroniu-roscat sau negru.

Acestea au corpurile robuste cu picioare scurte, fundul iesit in evidenta si o coada scurta. Copitele lor sunt deformate si au patru degete la labele din fata si 3 degete la labele din spate, care le ajuta sa mearga pe teren moale si namolos.

Urechile lor sensibile sunt rotunde si au varful alb, iar ochii lor sunt mici, de culoare maro cu o tenta albastruie care le confera vizibilitate mai slaba. Insa simtul mirosului foarte bine dezvoltat ajuta la compensarea acelei slabiciuni. Tapirii au un rat alungit si flexibil, pe care il folosesc sa ajunga la crengi si alte asemenea, la care in mod normal n-ar putea ajunge.

Comportament Tapir

Tapirii sunt animale nocturne, cu exceptia Tapirului de munte care este mai activ in timpul zilei. Acestia isi petrec cea mai mare parte a zilei sub apa, folosindu-si ratul pentru a respira aerul de la suprafata.

In ciuda marimii lor, tapirii sunt inotatori foarte agili, deasemenea acestia pot sa se scufunde in apa si sa mearga pe fundul acesteia la fel ca rinocerii. Cand sunt scufundati in apa, acestia lasa pestii mici sa-i curete de parazitii de pe piele. Tapirii de asemenea se balacesc in noroi pentru a se racori si pentru a scapa de insectele de pe ei. Tapirii sunt si cataratori foarte agili.

Aceste animale sunt solitare si isi petrec majoritatea vietii singuri, exceptie facand femelele cu puii lor. Datorita stilului lor de viata solitar, tapirii pot deveni foarte agresivi unul cu celalalt daca se intalnesc din intamplare.

Pentru a evita aceste intalniri surpriza, tapirii isi marcheaza teritoriul cu urina si se alerteaza unul pe altul de prezenta lor, scotand sunete ascutite si fluieraturi. Tapirii au foarte putini pradatori naturali deoarece sunt animale mari, iar pielea sa foarte groasa ingreuneaza apucarea sa de catre coltii unui pradator.

Majoritatea amenintarilor vin din partea tigrilor, jaguarilor, serpilor anaconda si crocodililor. In fata unui pradator, un Tapir se apara cu falcile puternice si dintii ascutiti.

Reproducere Tapir

Tapirii se imperecheaza tot timpul anului, insa in special in sezonul ploios. Puii se nasc chiar inainte sa inceapa sezonul ploios din anul urmator. Imperecherea se face ori in apa ori pe uscat. Masculul se imperecheaza cu femela de mai multe ori in timpul perioadei sale de ovulatie.

Dupa o perioada de gestatie de 13 luni, femela naste un singur pui. O femela Tapir poate face pui o data la doi ani. Puii, ca de exemplu puii Tapirului Brazilian, au adesea blana de culoare maroniu-roscat cu dungi si pete albe.

Acest model al blanii ii ajuta sa se camufleze mai bine. Pe la varsta de 4-7 luni, blana lor se va inchide la culoare. Puii sunt intarcati la varsta de 6-8 luni. Tapirii ating maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani, insa femelele ating aceasta varsta ceva mai devreme. In salbaticie tapirii pot atinge varsta de 35 de ani.

Numarul Tapirilor a inceput sa scada tot mai mult, datorita vanarii lor intensive pentru carne si piele. Deasemenea si distrugerea habitatului lor ii pune in pericol de disparitie. Tapirul Brazilian si Tapirul Malayan sunt clasificati ca specii vulnerabile.

Tapirul lui Baird si Tapirul de munte sunt clasificati ca specii aflate in pericol de disparitie, cea mai amenintata dintre aceste doua specii fiind Tapirul de munte. Astazi se desfasoara cateva programe de conservare a tapirilor, care vor ajuta la salvarea si refacerea numarului acestor animale.

Cel mai vechi proiect pentru conservarea tapirilor este Proiectul lui Baird din costa Rica, ce dateaza din 1994, si consta in plasarea unor zgarzi cu emitatoare la gatul tapirilor din Parcul National Corcovado din Costa Rica, pentru a studia comportamentul lor si preferintele in legatura cu habitatul.

Poze Tapir

Stiati ca ..
  • Tapirul Brazilian si Tapirul Malayan sunt clasificati ca specii vulnerabile.
  • Tapirul lui Baird si Tapirul de munte sunt clasificati ca specii aflate in pericol de disparitie.